Constelatiile
Cele mai luminoase 1000 stele
Cele mai apropiate 1000 stele
Planete extrasolare
Spectra stelara
Paralaxa stelara
Stele vizibile cu ochiul liber

Stele sudice






Centrul galaxiei noastre



Unde suntem noi?
Echinox si solstitii



Imagini de pe suprafata lui Venus


Terra in timp real

Locuri fantastice

Vimana




Peru

Piramide


Marte vazuta din spatiu

Harta Romaniei pe Marte
Aterizarea pe Marte

Vartej pe Marte
Ares Vallis
Gusev Crater
Meridiani Planum







Referinta si linkuri spatiale

regiunea din jurul soarelui
soarele
Apasa aici sa vezi imagini cu soarele transmise in direct din spatiu de sonda "Solar Heliospheric Observatory" pe situl NASA. Aceasta sonda se afla in orbita in jurul soarelui la punctul Lagrange L1 intre pamant si soare pe axa soare-pamant, astfel ea poate observa soarele in continuu fara intrerupere.

Imagini de 360 de grade cu tot cerul

Aceste imagini reprezinta cerul de jur imprejurul planetei noastre privind in univers inspre toate directiile posibile de la polul nord la polul sud, in diferite lungimi de unda ale spectrului elecromagnetic. Planul galaxiei noastre este orizontal in aceste imagini si le traverseaza de la o margine la cealalta prin mijloc, iar centrul galaxiei noastre este in centrul imaginilor. Soarele nostru orbiteaza in jurul centrului galaxiei noastre, care e la o distanta de vreo 30000 de ani lumina, de la dreapta la stanga in aceste imagini. O orbita a soarelui in jurul centrului galactic dureaza vreo 225 milioane de ani. Galaxia noastra are 100 mii ani lumina diametru si forma de spirala, mai groasa in centru, si apare ca un nor orizontal care traverseaza aceste imagini prin centru fiindca noi suntem in planul galactic si deci privim galaxia dintr-o parte, asa cum o farfurie arata ca o linie cand e privita dintr-o parte, desi ea este rotunda privita de sus sau jos.

cerul infra-rosu 360 grade

Aceasta imagine reprezinta cerul infra-rosu in lungimi de unda de 1250nm (nanometri - albastru in imagine), 2200nm (verde) si 3500nm (rosu). 1 nm = 10-9m = o miliardime de metru.

cerul infra-rosu 360 grade culori inversate

Aceasta imagine e aceeasi de mai sus, in culori inversate pentru a fi mai usor de scos la imprimanta.

cerul infra-rosu la 2200nm

Aceasta imagine arata cerul infra-rosu la 2200nm. Banda sinusoidala in forma de S culcat este lumina zodiacala. Ea porneste din marginea din stanga a imaginii, merge in jos pana la marginea de jos apoi se indreapta in sus, traversand centrul imaginii, mergand pana la marginea de sus apoi merge in jos pana in marginea din dreapta a imaginii. Lumina zodiacala este lumina soarelui reflectata de praful stelar din jurul soarelui in planul ecliptic in care orbiteaza planeta noastra in jurul soarelui. Majoritatea planetelor orbiteaza soarele in planuri aproape lafel cu planul ecliptic. Acest plan este inclinat fata de planul galactic in care orbiteaza majoritatea stelelor din galaxia noastra in jurul centrului galactic. Astfel, daca planul galactic este orizontal in imagine, planul ecliptic pare ca un S culcat, sinusoidal care trece prin centrul imaginii. Iar daca am roti imaginea sa punem planul ecliptic orizontal in imagine, atunci planul galactic ar pare ca un S culcat, sinusoidal care trece prin centrul imaginii in aceasta imagine de 360 de grade cu tot cerul.

cerul infra-rosu la 140000nm

Aceasta imagine arata cerul infra-rosu la 140um (micrometri) = 140000nm.

directia miscarii Grupului Local de galaxii

Planeta noastra orbiteaza in jurul soarelui. Soarele orbiteaza in jurul centrului galaxiei noastre. Galaxia noastra orbiteaza prin Grupul Local de galaxii. Grupul Local merge prin spatiu in directia roiului de galaxii Virgo, la vreo 60 milioane ani lumina distanta in directia constelatiei Fecioarei. Toate aceste viteze sunt insa mai mici decat viteza cu care se misca toate aceste obiecte fata de radiatia cosmica de fond in microunde (cosmic microwave background) a universului.

In aceasta imagine, lumina/radiatia care vine spre noi din directia inspre care merge Grupul Local de galaxii, si deci soarele si planeta noastra, prin spatiu, apare mutata spre albastru pe spectru, fiindca albastru are energie si temperatura mai mare si lungime de unda mai scurta.
Lumina/radiatia care vine spre noi din directia opusa pe cer, deci directia de unde venim, apare mutata spre rosu, fiindca rosu are energie si temperatura mai mica si lungime de unda mai lunga.
Radiatia de fond a universului are frecventa de 53GHz, deci, 5.3 x 1010Hz, sau 53 miliarde de cicluri pe secunda. 1 Hz = 1 ciclu pe secunda. Aceasta frecventa corespunde cu temperatura 2.728 Kelvin, deci 2.728 grade Celsius peste zero absolut. Aceasta este temperatura actuala a universului nostru iar ea scade pe masura ce universul se extinde.
In imagine vedem cerul de jur imprejur 360 de grade in toate directiile, centrul galaxiei noastre este in centrul imaginii iar directia opusa este pe marginile imaginii. Intre cel mai fierbinte punct din imagine (violet) si cel mai rece punct (portocaliu) diferenta de temperatura este de 0.003353 Kelvin, deci temperatura de fond a universului este destul de uniforma in toate directiile.

Aceasta imagine ne arata ca Grupul Local de galaxii in care suntem se misca prin spatiu cu 600km/s fata de radiatia cosmica de fond a universului care provine de la vreo 380 mii de ani dupa explozia initiala, cand universul, initial lichid super-fierbinte, a devenit transparent. Radiatia cosmica de fond se poate observa in toate directiile in spatiu. In momentul de fata, universul nostru are 13.7 miliarde de ani iar radiatia cosmica de fond are -270.45 grade Celsius = 2.7 Kelvin, deci 2.7 grade peste zero absolut.

cerul infrarosu-diagrama

Aceasta diagrama a cerului infra-rosu arata galaxia noastra cu centrul galactic in centrul imaginii, la o distanta de 30000 ani lumina de soare. Planul galactic este orizontal in imagine. Aici suntem la o distanta de 2 AU de soare (1 AU este distanta medie intre soare si planeta noastra). Orbita planetei noastre in jurul soarelui defineste planul ecliptic si este in centrul imaginii, cum s-ar vedea de la distanta de 2 AU de soare, privind catre centrul galactic. Nord este la stanga si sud la dreapta orbitei si se observa inclinatia planului ecliptic fata de planul galactic. Directia in care orbiteaza soarele nostru in jurul centrului galaxiei este aratata de sageata roz. Directia in care se misca soarele, toata galaxia noastra, si toate galaxiile din jurul nostru prin spatiu fata de radiatia de fond in microunde a universului este aratata de varful sagetii mov.
Imaginea aceasta e modificata de mine - are mai putine culori si am desenat pe ea orbita planetei noastre si cele doua sageti. Versiunea originala a imaginii este prima imagine de sus la inceputul paginii.
Images credit: NASA/GSFC/COBE Science team Apasa pe link pentru mai multe imagini cu tot cerul de la sonda COBE.

radiatia cosmica de fond-cerul la 61GHz

Aceasta imagine de 360 de grade arata cerul in microunde la frecventa de 61GHz.

radiatia cosmica de fond-cerul in microunde

Apasa aici click de dreapta si selecteaza Save as... sa copiezi aceasta imagine in format tif (fara pierdere de detalii) in rezolutie mare 4096x2048 pixeli (15,561,592 bytes)

Aceasta imagine arata radiatia cosmica de fond in microunde a universului si este rezultatul combinatiei a cinci imagini, la frecventele de 23GHz, 33GHz, 41GHz, 61GHz si 94GHz, din care a fost apoi substrasa galaxia noastra care traverseaza imaginea orizontal prin centru. Aceasta imagine reprezinta prima lumina a universului, la 380000 ani dupa explozia initiala, cand universul a devenit transparent.

Sonda WMAP, care orbiteaza soarele pe axa soare-pamant si se afla tot timpul in spatele pamantului vazut dinspre soare, la punctul L2 in spatiu, a masurat radiatia cosmica de fond in microunde a universului de pe tot cerul de jur imprejurul pamantului care provine de la 380000 de ani dupa explozia initiala. Mai devreme universul nu poate fi observat astfel fiindca era lichid super-fierbinte si nu era transparent.
Rezultatele indica varsta universului la 13.7 miliarde de ani +/- 1%, iar continutul universului este 73% energie nevazuta, 23% materie nevazuta, 4% atomi (galaxii, stele, praf si gaze interstelare) si se extinde la o rata de 71km/sec/megaparsec.
1 megaparsec = 1 milion de parsec
1 parsec = 3.26 ani lumina, vezi paralaxa stelara.
Rezultatul neasteptat este ca universul nostru nu numai se extinde, dar se extinde cu viteza tot mai mare.
Images credit: NASA/GSFC/WMAP Science team Apasa pe link pentru alte versiuni ale acestor imagini cu tot cerul de la sonda WMAP. Si mai multe imagini aici.

cerul in unde radio

Aceasta imagine din anii 1970 arata cerul in undele radio la 408MHz.

cerul in raze x

Aceasta imagine arata cerul in undele razelor x. Fasiile negre din imagine reprezinta parti din cer pentru care nu s-au obtinut date fiindca sensorul de pe sonda nu era in functiune, sau fiindca nu a putut transmite datele respective catre statia de la sol.

cerul in raze gamma

Aceasta imagine arata cerul in undele razelor gamma, cele mai energetice raze de pe spectrul electromagnetic. In energie descrescatoare, dupa razele gamma urmeaza razele x, apoi razele ultraviolete, lumina vizibila, razele infra-rosii, microundele si undele radio.
Sursele de raze gamma deasupra si sub planul galaxiei noastre sunt quasari (obiecte cvasi-stelare) adica stele luminoase cat galaxii intregi, toate sunt departate la mai multe miliarde de ani lumina de noi si nu se stie exact ce sunt si cum au atata energie, deoarece stele obisnuite nu pot fi asa luminoase.
Sursele de raze gamma din planul galactic sunt stele de neutroni sau pulsari, adica stele de neutroni care se rotesc rapid, astfel emitand pulsuri regulate in undele radio.
Raze gamma pot origina si din jurul gaurilor negre, de la materie care cade spre gaura neagra si este accelerata aproape de viteza luminii si astfel dezintegrata, se transforma partial in raze x si gamma.


Spectrul electromagnetic

lungime de unda (m)frecventa in cicluri pe secunda (Hz)energie (J)
unde radio> 10-1< 3 x 109< 2 x 10-24
microunde10-3 -- 10-13 x 109 -- 3 x 10112 x 10-24 -- 2 x 10-22
infrarosii7 x 10-7 -- 10-33 x 1011 -- 4 x 10142 x 10-22 -- 3 x 10-19
vizibile4 x 10-7 -- 7 x 10-74 x 1014 -- 7.5 x 10143 x 10-19 -- 5 x 10-19
ultraviolete10-8 -- 4 x 10-77.5 x 1014 -- 3 x 10165 x 10-19 -- 2 x 10-17
raze x10-11 -- 10-83 x 1016 -- 3 x 10192 x 10-17 -- 2 x 10-14
raze gamma< 10-11> 3 x 1019> 2 x 10-14


Lungimea, culoarea si frecventa undelor electromagnetice de lumina vizibila

Lumina alba vizibila are lungime de unda intre 380nm si 720nm si contine de fapt toate culorile curcubeului. Daca o unda de lumina alba vizibila trece prin o prisma ea e separata in culorile ei individuale si formeaza spectrul luminii vizibile - curcubeul - care e un subset din spectrul undelor electromagnetice. Daca un cub de sticla transparenta e taiat vertical pe diagonala, fiecare din cele doua triunghiuri care rezulta este o prisma.

diagrama aratand spectrul luminii vizibile (culorile curcubeului)


Aceasta diagrama arata spectrul luminii vizibile (culorile curcubeului) si lungimile de unda ce corespund culorilor.
Lumina (undele electromagnetice) la lungimi de unda mai scurte de 380nm sunt raze ultraviolete, apoi raze x, urmate de raze gamma, care au cele mai scurte lungimi de unda si energia cea mai mare.
Lumina (undele electromagnetice) la lungimi de unda mai mari de 720nm sunt raze infrarosii, apoi microunde, urmate de unde radio, care au cele mai mari lungimi de unda si energia cea mai mica. Uneori se foloseste in fizica si chimie unitatea obscura de lungime numita angstrom.
1 nm = 1 nanometru = 10-9m = 10 angstrom
Imaginea este modificata de mine - am schimbat legenda sa arate unitati de nanometri in loc de angstrom. Versiunea originala a imaginii este de la SDSS.
Aceasta tabela arata frecventa, in miliarde de cicluri pe secunda, adica gigahertz (GHz), pentru culorile luminii vizibile la anumite lungimi de unda.

lungimea
de unda (nm)
culoareafrecventa
miliarde cicluri/sec
(GHz)
400violet/magenta749481
420indigo/mov 713791
440albastru 681346
490turcuaz 611821
530verde 565646
570galben 525951
600portocaliu 499654
650rosu 461219


1 m = 1 000 000 000 nm

Viteza luminii, c = 299 792 458 000 000 000 nm / sec

De exemplu, frecventa luminii verzi la lungime de unda de 530 nm este
= ( 299 792 458 000 000 000 nm / sec ) / 530 nm
= ( 299 792 458 000 000 000 / 530 ) cicluri / sec
= 565646147169811 cicluri / sec
= 565646 x 109 Hz
= 565646 GHz

Curcubeu de ploaie

curcubeu de ploaie de la o stropitoare

Curcubeul de ploaie apare intotdeauna in directia opusa soarelui, spre exemplu cand ploua la rasarit si soarele straluceste pe un cer albastru senin dinspre apus, atunci apare un curcubeu de ploaie la rasarit si are culoarea rosie in afara, pe arcul cel mai mare. Adica apare atunci cand ploua cu soare - azi e sarbatoare!
Curcubeul de ploaie insa poate apare oriunde este o fantana arteziana sau o stropitoare care pulverizeaza/spreiaza destul de mult apa. Ca sa vezi un curcubeu de ploaie, in o zi de vara insorita cu un soare luminos pe un cer senin, mergi la o fantana arteziana si uite-te la ea astfel incat soarele sa fie in spatele tau, iar curcubeul va apare in fantana!

curcubeu de ploaie de la o stropitoare, rezolutie maxima

Aceste imagini arata un curcubeu de ploaie care apare in apa stropita in aer, la fel ca in ploaie obisnuita. Particulele de apa pe care fantana arteziana sau stropitoarea le imprastie in aer actioneaza fiecare ca o mica prisma si descompune lumina soarelui in culorile curcubeului pe care le contine.

curcubeu de ploaie de la o stropitoare, privind spre cer

Aceasta imagine arata un curcubeu de ploaie care apare in apa stropita in aer, vazut pe cer. Curcubeul de ploaie are un diametru care ocupa un unghi specific pe cer. Culoarea rosie este in afara arcului, urmata apoi de portocaliu, galben, verde, albastru, indigo/mov si violet inauntrul arcului.


Componentele undei electromagnetice

animatie aratand componenta electrica si magnetica a undei electromagnetice O unda electromagnetica consta din o unda electrica, E in animatie, perpendiculara cu o unda magnetica, H in animatie. Undele electromagnetice sunt unde si particule, numite fotoni, in acelasi timp, si se comporta ca si cum ar fi unde si in acelasi timp si particule.

Un exemplu de comportament de particula este ca lumina e absorbita sau emisa de atomi intotdeauna in unitati exacte de energie numite cuanta, adica 1 sau 2 sau 3 unitati dar niciodata 1,4 unitati sau 0,6 unitati - si de la acest lucru origineaza termenele de mecanica cuantica si cromodinamica cuantica.
Exemple de comportament de unda sunt refractia - schimbarea directiei razei de lumina cand intra in un mediu, de exemplu apa, sticla, s.a.m.d, care se produce datorita schimbarii vitezei, fiindca lumina merge mai incet decat viteza luminii prin aer sau apa decat prin cosmos, si interferenta - suprapunerea undelor ce rezulta in un nou aranjament (model) de unde.
Aceasta imagine animata este de la physics.nad.ru


Temperatura spectrului electromagnetic

lungimea de unda
(metri)
frecventa
(cicluri / secunda)
temperatura
(grade Kelvin)
unde radio (unde mai lungi de 1/10 metru)
0.12 997 924 5800.028977
microunde
0.001299 792 458 0002.8977
undele luminii infra-rosii
0.000 000 7428 274 940 000 0004139.5714
undele luminii vizibile
0.000 000 4749 481 145 000 0007244.25
undele luminii ultraviolete
0.000 000 0129 979 245 800 000 000289770
undele razelor x
0.000 000 000 0129 979 245 800 000 000 000289 770 000
undele razelor gamma (unde mai scurte de 1/100 000 000 000 metru)

Fiindca viteza luminii este constanta, daca stii lungimea de unda a unei raze de lumina atunci poti calcula imediat si frecventa. Si fiindca lungimea de unda la care o stea emite cea mai multa lumina este legata de o temperatura tot prin o constanta, atunci daca stii oricare dintre aceste 3 valori - lungimea de unda, frecventa sau temperatura unei stele - poti calcula imediat celelalte doua. Spre exemplu, suprafata soarelui are temperatura de aproximativ 5780 grade Kelvin si astfel straluceste cel mai tare in lungime de unda de 501 nm, adica alb-galben. Culorile turcuaz si verde pe spectrul electromagnetic apar alb in lumina stelelor, astfel nu sunt stele verzi, vezi clasa spectrala pentru stele.

grade Kelvin -273.15 = grade Celsius
1 m = 1 000 000 000 nm
viteza luminii = c = 299 792 458 m / sec = 299 792 458 000 000 000 nm / sec
lungimea de unda in nm x frecventa in cicluri / sec = c = viteza luminii
lungimea de unda in nm x temperatura in grade Kelvin = 0.0028977 constanta Wien

Incearca si tu! Introduci o temperatura, lungime de unda sau frecventa in una din aceste 4 campuri (casute) apoi apesi enter sau dai clic in afara casutei sa vezi celelalte trei valori care corespund celei pe care ai introdus-o. Daca celelalte valori nu se seteaza imediat inseamna ca javascript nu este activat in programul de navigare pe retea.

Lungimea de unda, L, in unitati de metri = viteza luminii, c, impartita la frecventa, f, in cicluri pe secunda, adica

L = c / f
L x f = c
f = c / L

Nu se stie care e cea mai scurta lungime de unda posibila dar aceasta ar putea fi chiar lungimea Planck = 1.616 x 10-35m, cea mai mica lungime spatiala in univers. Razele gamma observate nu se apropie nici pe departe de o lungime de unda asa de scurta care are o energie extraordinar de mare. Este interesant ca cea mai mica lungime posibila care e mai mare decat zero are o masura exacta, si ca toate lungimile din univers sunt multiple ale acestei unitati, asa ca in univers sunt numai obiecte care au marimi 1, 2, 3, ... n x lungimea Planck, dar nu sunt obiecte de 1,3 sau 0,7 x lungimea Planck. Astfel, universul este cuantizat, digital, si la cel mai mic nivel se comporta ca un calculator, dar aceste unitati sunt asa de mici incat nu pot fi observate folosind tehnologia la dispozitia oamenilor fiindca aparatele oamenilor, ba chiar si atomii, sunt de miliarde de ori mai mari decat o astfel de lungime, asa ca e ca si cum s-ar incerca sa se apuce o furnica cu o manusa mare cat sistemul solar. Pentru o astfel de manusa ar fi dificil sa apuce o planeta, si aceasta fiind foarte mica comparativ, d-apai o furnica. Masa unui neutron = 1.674 927 x 10-27kg, masa unui proton = 1.672 621 x 10-27kg iar diametrul de sarcina electrica a unui proton, efectiv diametrul unui proton = 1.75 x 10-15m.

Asadar, diametrul unui proton este de 1020 ori mai mare decat o lungime Planck. Acest numar, 1020, zece la puterea 20, este un 1 urmat de 20 de zerouri, adica 100 de miliarde de miliarde. Comparativ, Luna are masa aproximativ cat 1020 masini Dacia 1300.
O calatorie de 2,5 miliarde de ori inconjurul pamantului la ecuator parcurge o distanta de 1020 milimetri. Circumferinta pamantului la ecuator este 40075 km.
Planeta noastra parcurge distanta de 1020 milimetri in orbita ei odata la 106443 ani (orbite in jurul soarelui). Raza orbitei planetei noastre, adica distanta intre planeta noastra si soarele
= 1 AU = 149 597 870 km,
iar circumferinta orbitei este aproximativ 939 474 623,6 km, adica 2 x pi x raza.
Distanta de 1020 milimetri este echivalenta cu 10,57 ani lumina, adica o raza de lumina are nevoie de zece ani si jumate pentru a traversa aceasta distanta prin spatiu la viteza luminii care este
299 792 458 000 milimetri / secunda.
In concluzie, daca protonul ar fi o sfera cu 10,57 ani lumina diametru, atunci lungimea Planck ar fi 1 milimetru comparativ. Steaua epsilon Eri (hip 16537), a opta cea mai apropiata stea dupa soare, este la 10,5 ani lumina distanta, are chiar si o planeta extrasolara descoperita. Acest contrast enorm de marime este motivul pentru care un aparat construit din atomi, si deci din protoni, electroni si neutroni, ar avea dificultate incercand sa masoare o lungime Planck.

Conform teoriei atelor supersimetrice (supersymmetric strings), care include in mod natural gravitatia, forta fundamentala cea mai putin inteleasa, este posibil ca vibratiile de energie care formeaza toate particulele subatomice sa fie la nivelul lungimii Planck. Probabil ca ata vibreaza si se roteste astfel incat sa ocupe un spatiu sferic si asa pare ca o particula. E posibil ca ata sa fie si inchisa, adica in forma unui cerc. Fiecare ata are o rezonanta unica, iar diferite frecvente de rezonanta determina anumite forte fundamentale, spre exemplu forta gravitationala. Tensiunea unei ate este la nivelul fortei Planck, adica 1044 newton. Atele supersimetrice exista in 10, 11 sau 26 dimensiuni, in timp ce realitatea macroscopica, adica obiectele si fenomenele care le vedem cu ochiul liber in viata de zi cu zi, au loc in 4 dimensiuni - 3 spatiale si 1 de timp. Momentan sunt mai multe teorii pentru ate supersimetrice, majoritatea in 10 dimensiuni, iar teoria in 26 dimensiuni contine particula teoretica numita tahion care are masa imaginara si merge mai repede decat viteza luminii si nu poate incetini pana la viteza luminii asa cum particulele barionice, adica materia, nu poate accelera pana la viteza luminii, fiindca masa si energia devin infinite la viteza luminii. Mai mult, daca universul ar imploda, vezi nucleosinteza stelara, atunci ar fi imposibil sa ajunga la o marime mai mica decat marimea unei ate, adica o lungime Planck, si odata ajuns la acea marime, ar incepe o noua expansiune si ar forma din nou galaxii si stele. Asta introduce si posibilitatea ca toate particulele, energia si materia, vazuta sau nevazuta (neagra/intunecata), sau la cel mai fundamental nivel, atele supersimetrice din univers, sa fie diferite vibratii ale unei singure ate la originea universului.

Exista si cea mai mica unitate de timp, timpul Planck = 5.391 x 10-44sec, asadar chiar si timpul decurge in unitati discrete, asa cum ecranul unui calculator sau televizor este actualizat, spre exemplu, de 60 de ori pe secunda, si astfel da senzatia unei imagini care se misca, asa si universul este ca un film in trei dimensiuni spatiale si o dimensiune de timp care este actualizat de 1 / 5.391 x 10-44 = 1.854943 x 1043 ori pe secunda! Daca exista o unitate de timp sau spatiu mai mica decat unitatile Planck, atunci acestea nu se supun teoriei cuantice, si daca vor fi descoperite matematic, atunci vor necesita o teorie noua. Aceste descoperiri se fac prin ecuatii matematice, fiindca matematica este cea mai fundamentala stiinta si orice poate fi descris matematic. Dupa matematica vine fizica, apoi chimie, biologie si celelalte stiinte.
Cea mai mare unitate de temperatura, temperatura Planck = 1.416 x 1032 grade Kelvin, este temperatura pe care a avut-o universul la mai putin de o unitate de timp Planck dupa explozia initiala, cand avea diametru sub o unitate de lungime Planck, iar toata materia si energia din univers, toate galaxiile de pe cer erau continute in un spatiu asa mic. Daca materia/energia este adusa la temperatura Planck, atunci cele patru forte fundamentale (gravitationala, electromagnetica, subatomica puternica si subatomica slaba) se unifica si simetriile destramate in momentul cand universul a trecut de prima unitate Planck de timp vor reapare.

Atentie - daca lungimea de unda e exprimata in metri, atunci si viteza luminii trebuie exprimata in metri / secunda, iar daca lungimea de unda e exprimata in nanometri, atunci si viteza luminii trebuie exprimata in nanometri / secunda.
Lungimea de unda, L, in unitati de nanometri, inmultita cu temperatura, K, in grade Kelvin = 0.0028977 constanta Wien
Aceasta ecuatie arata la ce lungime de unda emite un obiect fierbinte, spre exemplu o stea, cea mai multa lumina, desi emite mai putina lumina si la alte lungimi de unda, tot mai putin cu cat se departeaza pe spectru de lungimea de unda pentru o anumita temperatura. Deci, daca ne uitam la un obiect in spatiu, o galaxie, o stea, o planeta, praf stelar, etc, stim ce temperatura are suprafata obiectului de la lungimea undelor electromagnetice pe care le emite (nu reflecta).

L x K = 0.0028977
L = 0.0028977 / K
K = 0.0028977 / L

iar energia, E, in unitati de joule (J) = constanta lui Planck,
h = 6.626 x 10-34J sec, inmultita cu frecventa, f, in cicluri pe secunda, adica

E = h x f
E / f = h
f = E / h

Cea mai mica temperatura posibila este zero absolut = 0 Kelvin. Experimental s-au racit atomi de hidrogen spre exemplu pana la o miliardime de grad Kelvin. Ideea mea este ca nu s-a reusit racirea unei substante pana la zero absolut fiindca temperatura este de fapt viteza cu care se ciocnesc in continuu atomii sau moleculele din orice substanta, iar aproape de zero absolut atomii sau moleculele se opresc fiindca prin racire li se extrage de fapt energia kinetica - adica energia de miscare si ciocnire reciproca, si deci temperatura, si atunci tot ce ramane este energia din atomi, fiindca materia este de fapt energie, conform ecuatiei lui Einstein,

E = m x c2

energia, E, in unitati de joule (J) = masa, m, in unitati de kg, inmultita cu viteza luminii, c, in unitati de metri / secunda, la patrat. Iar aceasta energie este foarte mare, vezi nucleosinteza stelara, asadar ideea mea este ca prin racire se incepe extragerea si energiei materiei aproape de zero absolut cand toata energia kinetica a fost scoasa si substanta este la temperatura sub o miliardime de grad Kelvin, dar energia materiei fiind foarte mare, materia ramane la temperatura constanta (asa cum apa ramane la temperatura constanta in timp ce i se adauga energie si fierbe) pana cand toata energia materiei a fost extrasa, ceea ce ar putea dura mii sau milioane de ani pentru cateva grame, iar cand toata energia a fost extrasa, substanta dintr-o data atinge zero absolut = 0 Kelvin = energie zero si atunci dispare!
Fiindca atomii contin protoni, neutroni si electroni, iar protonii si neutronii contin cate 3 quark, iar aceste particule subatomice sunt alcatuite din alte particule si mai mici iar cele mai mici particule sunt doar vibratii de energie, si din acest motiv eu cred ca daca s-ar extrage toata energia din o substanta astfel incat aceasta sa ajunga la zero absolut, substanta ar dispare fiindca ea este de fapt energia care a fost scoasa.

Lungime de unda si frecventa

In aceasta diagrama linia rosie reprezinta axa orizontala iar unda verde reprezinta o unda electromagnetica. Unda verde porneste de la zero din marginea din stanga, trece prin valoarea ei minima, apoi valoarea ei maxima, si se reintoarce la zero in marginea din dreapta - acesta este un ciclu intreg.

diagrama aratand o unda cu frecventa de 1 ciclu / sec


Viteza luminii, c = 299792458 m / sec in cosmos (vid)

Distanta intre marginea din stanga unde porneste unda si marginea din dreapta este 299792458 m in diagrama, iar unda traverseaza aceasta distanta in 1 secunda la viteza luminii.
Astfel, frecventa undei verzi este 1 ciclu pe secunda = 1 Hz, iar lungimea de unda este 299792458 metri.

Asadar, lungimea de unda este lungimea orizontala a unui ciclu intreg, in metri.
Frecventa este numarul de cicluri pe care unda le completeaza in 1 secunda.
Amplitudinea este lungimea verticala intre valoarea minima si valoarea maxima atinse de unda in un ciclu; amplitudinea nu e folosita aici.

diagrama aratand o unda cu frecventa de 2 cicluri / sec


In aceasta diagrama unda verde completeaza 2 cicluri in timp ce traverseaza aceeasi distanta in acelasi timp, la viteza luminii care ramane constanta indiferent de cate cicluri completeaza unda, adica frecventa undei.

Astfel, frecventa undei verzi este 2 cicluri pe secunda = 2 Hz, iar lungimea de unda este 299792458 / 2 = 149896229 metri. O unda care are mai multe cicluri pe secunda, adica frecventa mai mare, are si energie mai mare.

diagrama aratand o unda cu frecventa de 3 cicluri / sec


Aici frecventa undei verzi este 3 cicluri pe secunda = 3 Hz, iar lungimea de unda este 299792458 / 3 = 99930819,3 metri.

Programul in BASIC pentru desenarea undei electromagnetice

Diagramele aratand o unda electromagnetica de mai sus sunt desenate folosind urmatorul program in BASIC - daca vrei sa rulezi acest program, copiaza codul in o fisiera text numita unda.bas apoi in o fereastra command prompt tasteaza qbasic unda sa incarci programul, apoi apasa F5 sa-l rulezi. Sa iesi din QBASIC apasa ALT f apoi ALT x sau selectezi din meniu File, apoi Exit.
Daca ai vreo intrebare despre program poti sa-mi scrii
' program care arata o unda (sinus) la diferite frecvente

' ecranul SCREEN 12 are rezolutie 640x480 pixeli si  16 culori
' ecranul SCREEN 13 are rezolutie 320x200 pixeli si 256 culori
' marginea din stanga a ecranului x = 0 si creste spre dreapta
' marginea de sus a ecranului y = 0 si creste in jos
' daca schimbi la SCREEN 12, mareste si mag * 2 pentru a mari desenul

SCREEN 13

' schimba numarul frecventa si ruleaza programul
' apasand F5 sa vezi diferite frecvente/lungimi de unda

frecventa = 1

' constante
CONST pi = 3.14159
CONST mag = .95 ' factor de marire a desenului
CONST rez = mag * 100
CONST orizont = mag * 100 ' axa orizontala
CONST vmin = orizont - mag * 74' marginea de sus a cadrului
CONST vmax = orizont + mag * 74' marginea de jos a cadrului
CONST hmax = mag * 314 ' marginea din dreapta a cadrului
CONST amp = mag * 50   ' amplitudinea (inaltimea) undei
CONST culoare = 3      ' culoarea patratelelor
CONST culoarelinie = 9
CONST culoareunda = 14
CONST culoareorizont = 12

' pentru a vedea toate frecventele de la 1 la 150 pe rand sterge '
' din fata lui FOR aici si din fata lui NEXT in ultima linie din program.
' In timp ce programul ruleaza apesi orice tasta pe tastatura sa mergi
' la urmatoarea frecventa. Sa intrerupi programul inainte sa termine tii
' apasata tasta [Ctrl] si apesi [Pause/Break] in dreapta sus pe tastatura
'FOR frecventa = 1 TO 150

CLS ' sterge tot ecranul

' daca setezi fond alb, schimba si culoareunda = 1 sa se vada mai bine
'PAINT (0, 0), 15 'sterge ' la inceputul liniei pt fond alb

' deseneaza liniile verticale
FOR n = 0 TO hmax
        LINE (n, vmin)-(n, vmax), culoare
        n = n + 9
NEXT

' deseneaza liniile orizontale
FOR n = vmin TO vmax
        LINE (0, n)-(hmax, n), culoare
        n = n + 9
NEXT

' cadran - dreptunghi
' atributa B la sfarsitul liniei face un dreptunghi in loc de o linie
' diagonala. Daca atributa ar fi BF atunci dreptunghiul e umplut
LINE (0, vmin)-(hmax, vmax), culoarelinie, B

' axa orizontala
LINE (0, orizont)-(hmax, orizont), culoareorizont

' mergi la randul 3, coloana 1 si scrie frecventa
LOCATE 3, 1: PRINT "frecventa "; frecventa; " cicluri/sec"

' deseneaza unda electromagnetica
FOR n = 0 TO frecventa * 2 * pi * rez
	' functia PSET(x,y),culoare deseneaza un punct colorat
        PSET (n / 2 / frecventa, orizont + SIN(n / rez) * amp), culoareunda
NEXT

' asteapta pana se apasa o tasta pe tastatura
DO: LOOP UNTIL INKEY$ > ""

'NEXT


Daca nu ai limba de programare BASIC, aceasta este continuta in doua fisiere care pot fi copiate gratuit de pe internet, anume QBASIC.EXE si QBASIC.HLP - aceasta limba de programare e foarte utila pentru a invata sa programezi fiindca e foarte usor sa desenezi ceva, sa calculezi ceva simplu sau sa scrii si sa citesti fisiere.
Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... sa copiezi QBASIC direct de la Microsoft. Aceasta fisiera este o arhiva care se despacheteaza singura cand o rulezi, si contine QBASIC.EXE (194,309 bytes), QBASIC.HLP (130,881 bytes) si cateva fisiere componente ale sistemului de operare DOS pe care le poti sterge fiindca nu au legatura cu QBASIC si nu functioneaza decat pe un calculator care ruleaza DOS. Cel mai bine e sa rulezi (despachetezi) arhiva in o directoare in care nu sunt alte fisiere. Odata despachetata, limba de programare QBASIC poate fi folosita, nu trebuie setat nimic.
Alternativ, poti copia cele doua fisiere direct de aici, apasa clic de dreapta si selecteaza Save As... pe fiecare din ele: QBASIC.EXE si QBASIC.HLP