Constelatiile
Cele mai luminoase 1000 stele
Cele mai apropiate 1000 stele
Planete extrasolare
Spectra stelara
Paralaxa stelara
Stele vizibile cu ochiul liber

Stele sudice






Centrul galaxiei noastre



Unde suntem noi?
Echinox si solstitii



Imagini de pe suprafata lui Venus


Terra in timp real

Locuri fantastice

Vimana




Peru

Piramide


Marte vazuta din spatiu

Harta Romaniei pe Marte
Aterizarea pe Marte

Vartej pe Marte
Ares Vallis
Gusev Crater
Meridiani Planum







Referinta si linkuri spatiale

regiunea din jurul soarelui
soarele
Apasa aici sa vezi imagini cu soarele transmise in direct din spatiu de sonda "Solar Heliospheric Observatory" pe situl NASA. Aceasta sonda se afla in orbita in jurul soarelui la punctul Lagrange L1 intre pamant si soare pe axa soare-pamant, astfel ea poate observa soarele in continuu fara intrerupere.

Dare pe planetele si lunile din sistemul solar

Pe multe luni ale planetelor din sistemul nostru solar se gasesc dare lungi de zeci si sute de kilometri care nu au putut apare in mod natural. Ele nu sunt in forma unor izvoare care duc spre un rau care apoi se revarsa in un lac sau o mare, ca sa se poata spune ca odinioara au fost ape curgatoare care s-au secat, ci mai degraba sunt dare paralele sau perpendiculare una fata de alta care trec unele peste altele, ceea ce nu face nici un rau.
E posibil ca astfel de dare sa existe si pe planeta noastra, dar datorita activitatii tectonice, vegetatiei, apei si atmosferei, unele din aceste dare au fost sterse.

dâre în Rusia văzută din spațiu,7510


In aceasta imagine din satelit se vad dare de mari proportii in estul Rusiei. Pune sageata pe imagine si asteapta cateva momente sa vezi o parte din aceasta imagine in marime naturala cu rezolutie de 250m/pixel, adica, fiecare punct pe ecran (pixel) din imagine reprezinta 250m din suprafata planetei noastre, aratand darele din coltul stanga sus al imaginii. Ele au fost acoperite de vegetatie si se vad patratele cultivate de oameni, dar urmele darelor au ramas.

localizarea dârelor din Rusia lângă Novosibirsk


Darele se afla langa orasul sovietic Novosibirsk unde locuiesc si lucreaza oamenii de stiinta si familiile lor. Ele acopera o suprafata cam jumate cat Romania de mare, la coordonatele 53 grade latitudine nord si 81 grade longitudine est, iar altitudine in jur de 230 metri.
Pune sageata pe imagine si asteapta cateva momente sa vezi aceasta imagine insemnata.

In imagine mai e insemnat si fluviul Volga care se revarsa in marea Caspica, suprafata acesteia aflanduse sub nivelul oceanului planetar deoarece este complet incercuita de uscat. Marea Arala se afla intre Kazakstan la nord si Uzbekistan la sudul ei.
Nivelul Marii Negre creste si inunda plajile tarii noastre fiindca ea este conectata la oceanul planetar prin marea Mediterana, iar oceanul planetar creste fiindca se topeste gheata de la poli, mai ales Antarctica, continentul cel mai inalt, acoperit de o fasie de gheata de vreo 3km grosime. Topirea e datorita oamenilor care folosesc energie poluanta, asadar pentru Marea Neagra solutia ar fi sa se inchida Marea Neagra cu un dig pentru a opri inundarea.
Capadocia e o zona din Turcia cu orase subterane, cu etaje, sapate in piatra, si statui Dacice.

dâre pe Marte la 33n 289e


Imaginea e1300465 din setul mgsc_1219 arata dare pe Marte care se intersecteaza perpendicular la coordonatele longitudine 289.57 est (70.43 vest) latitudine 33.18 nord. Imaginea a fost transmisa de sonda Mars Global Surveyor (MGS) si are rezolutie de 3.7m/pixel, adica fiecare punct din imagine reprezinta 3.7m din suprafata planetei Marte, asadar darele sunt destul de mari.
Aceasta imagine este o parte din imaginea intreaga, vazuta in marime naturala cu detaliu maxim. Pune sageata pe imagine si asteapta cateva momente sa vezi imaginea intreaga, micsorata.

Sonda MGS a fost lansata de pe planeta noastra pe 7 brumar, anul romanesc 7504 (7 noiembrie 1996) si a intrat in orbita in jurul planetei Marte pe 11 rapciune 7505 (11 septembrie 1997). De atunci a transmis peste 190000 de imagini cu planeta Marte. Toate aceste imagini sunt accesibile in original pe internet pentru analiza stiintifica aici: http://ida.wr.usgs.gov/graphical.htm - apasa pe harta de la aceasta adresa sa vezi imagini de oriunde de pe Marte transmise de sonda MGS. Imaginile originale sunt in format imq si trebuie folosit programul readmoc pentru a le decompresa, apoi ele pot fi usor convertite in format bmp pentru a fi vizionate.

O parte din aceste imagini sunt procesate si pot fi vizionate pe categorii aici. Sonda MGS a pozat la rezolutie mare doar 3% din suprafata planetei Marte. Echipa care controleaza sonda MGS accepta cerinte gratuit din partea oricui pentru a poza aproape orice loc de pe Marte. Datorita orbitei, si faptului ca obiectivul nu mai e miscat, sonda nu poate poza in rezolutie mare latitudini mai nord sau sud de 87.2 grade. Instructiunile pentru a cere sondei sa pozeze un anumit loc de pe Marte sunt aici: http://www.msss.com/plan/intro

dâre pe luna Phobos a planetei Marte


In aceasta imagine transmisa de sonda europeana Mars Express, care se afla in orbita in jurul planetei Marte, se vede Phobos, una din cele doua luni ale planetei Marte, cealalta fiind Deimos. Amandoua sunt mici, mai degraba asteroizi decat luni, iar pe Phobos se pot observa in aceasta imagine multe dare paralele pe toata suprafata vizibila.
Darele sunt destul de vechi incat sunt intrerupte de unele cratere mici dar sunt mai recente decat craterele mari, unele din care sunt traversate de dare.

dâre pe luna Europa a planetei Jupiter


In aceasta imagine transmisa de sonda Galileo care s-a aflat in orbita in jurul planetei Jupiter intre 7503-7511 (1995-2003) se vad o multitudine de dare pe suprafata lunii numita Europa, una din cele 4 mari luni ale lui Jupiter, celelalte fiind Io, Ganimede si Callisto. Jupiter mai are si multe alte luni mici.
Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere de detalii) in rezolutie mare 2000x1000 pixeli (4,733,382 bytes)
Articolul despre aceasta imagine obtinuta de sonda Galileo este aici.

dâre pe suprafața lunii Europa a planetei Jupiter


Europa e deosebita deoarece ea e acoperita de un strat de gheata, astfel ea fiind unul din locurile cu probabilitate mare de a sustine viata in sistemul nostru solar. E posibil ca sub stratul de zeci de kilometri de gheata ce acopera luna Europa sa se afle un ocean de apa lichid in care inoata vietati interesante.
Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere de detalii) in rezolutie mare 1259x556 pixeli (2,490,282 bytes)
Articolul despre aceasta imagine obtinuta de sonda Galileo este aici.

dâre pe suprafața lunii Europa a planetei Jupiter


Aici se vede ca darele de pe luna Europa a lui Jupiter nu au fost facute toate deodata, ci in timp. Dara 2 trece peste dara 1, apoi dara 3 trece peste dara 2, dara 4 trece peste 3, si dara 5 peste 4.
Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere de detalii) in rezolutie mare 849x660 pixeli (1,683,016 bytes)
Articolul despre aceasta imagine obtinuta de sonda Galileo este aici.

dâre pe luna Enceladus a planetei Saturn


Aceasta imagine a fost transmisa de sonda Cassini care se afla in orbita in jurul planetei Saturn din luna cuptor (iulie), anul romanesc 7512 (2004). Aici se vad dare pe Enceladus, una din lunile lui Saturn.
Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere de detalii) in rezolutie mare 677x670 pixeli (522,276 bytes)
Articolul despre aceasta imagine obtinuta de sonda Cassini este aici.

dâre pe luna Miranda a planetei Uranus


Pe departe cea mai lucrata luna din sistemul solar este chiar Miranda, una din lunile lui Uranus. Aceasta are atatea dare incat arata ca un adevarat santier. Imaginile din care este compusa aceasta imagine-mozaic a lui Miranda vazuta dinspre polul sud au fost transmise de sonda Voyager-2 in ziua 24, luna gerar (ianuarie) anul romanesc 7494 (1986).
Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere de detalii) in rezolutie mare 1581x1600 pixeli (955,125 bytes)
Articolul despre aceasta imagine obtinuta de sonda Voyager-2 este aici.

Darele pot reprezenta un fenomen necunoscut, sau minerit robotic de suprafata. E mai usor pentru un tractor sa are decat pentru un excavator sa sape. Asadar, e posibil ca civilizatii antice care au existat pe planeta noastra acum mii sau chiar milioane de ani, avand un nivel tehnologic avansat, au trimis roboti prin sistemul solar sa culeaga minereurile de care aveau nevoie prin activitati de minerit de suprafata.

Dare nu se gasesc pe toate planetele si lunile terestre - adica cele cu suprafata solida pe care se poate ateriza - spre exemplu, Tethys, una din lunile lui Saturn pare sa nu prezinte nici o dara, probabil ca nu are minereuri importante ce merita extrase. Nici Io, una din cele 4 mari luni ale lui Jupiter, nu pare sa aiba nici o dara, probabil fiindca Io este vulcanic cea mai activa luna/planeta din sistemul solar, cu mai multe eruptii vulcanice pe zi chiar decat si planeta noastra, care se multumeste cu locul 2, astfel, activitati miniere pe Io ar putea prezenta un grad ridicat de risc.
Desigur, pe planetele lichide/gazoase, anume Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun, precum si pe soare, nu sunt dare, deoarece acestea nu au suprafata solida.