Constelatiile
Cele mai luminoase 1000 stele
Cele mai apropiate 1000 stele
Planete extrasolare
Spectra stelara
Paralaxa stelara
Stele vizibile cu ochiul liber

Stele sudice






Centrul galaxiei noastre



Unde suntem noi?
Echinox si solstitii



Imagini de pe suprafata lui Venus


Terra in timp real

Locuri fantastice

Vimana




Peru

Piramide


Marte vazuta din spatiu

Harta Romaniei pe Marte
Aterizarea pe Marte

Vartej pe Marte
Ares Vallis
Gusev Crater
Meridiani Planum







Referinta si linkuri spatiale

regiunea din jurul soarelui
soarele
Apasa aici sa vezi imagini cu soarele transmise in direct din spatiu de sonda "Solar Heliospheric Observatory" pe situl NASA. Aceasta sonda se afla in orbita in jurul soarelui la punctul Lagrange L1 intre pamant si soare pe axa soare-pamant, astfel ea poate observa soarele in continuu fara intrerupere.

Planeta Marte vazuta din spatiu - Harta topografica


641.85 x 1021 kg
0.107
6780 km
0.532
3.7 m / sec2
0.379
5.03 km / sec
0.45
210.1 Kelvin
1.524 AU
24.1 km / sec
686.98 zile (1.88 ani)
24 ore 37 min 22 sec (24.6229 ore)
25.19 grade
1.85 grade
589.2 watt / m2
Marte
masa
masa x planeta noastra
diametru
diametru x planeta noastra
gravitatia pe suprafata planetei
gravitatia comparativ cu gravitatia planetei noastre
viteza de scapare la care un obiect aruncat nu se mai intoarce
viteza de scapare Marte comparativ cu planeta noastra
radiatia termica (temperatura suprafetii vizibile)
distanta de soare (distanta planetei noastre de soare = 1 AU)
viteza medie orbitala in jurul soarelui
perioada orbitei
perioada rotatiei
inclinatia axei lui Marte fata de planul orbitei in jurul soarelui
inclinatia orbitei lui Marte fata de orbita planetei noastre
energia solara primita


Planeta Marte, vazuta din spatiu deasupra ecuatorului, polului nord si polului sud. Aceste imagini folosesc culori albastre si turcuaz pentru a indica topografia sub nivelul marii pe fundul marilor si al oceanului planetar care a existat candva pe Marte; acum, apa mai exista doar in forma de gheata, mai ales la poli. Albastru mai inchis reprezinta cele mai joase puncte de pe Marte. Culorile verzi reprezinta ses deasupra nivelului marii, culorile galbene reprezinta dealuri si munti, iar culorile maronii si rosii reprezinta munti inalti. Cele mai inalte culmi sunt albe.

Aceste imagini topografice cu planeta Marte au fost realizate de instrumentul Mars Orbiter Laser Altimeter (MOLA), aflat pe sonda Mars Global Surveyor (MGS), care a masurat altitudinea suprafetei lui Marte si se afla acum in orbita in jurul lui Marte. Ea a transmis pana in prezent si peste 180 de mii de imagini cu suprafata planetei Marte care sunt accesibile in original pe internet pentru analiza stiintifica aici: http://ida.wr.usgs.gov/
Instrumentul MOLA foloseste un laser Nd:YAG cu dioda pompata si unda de 1cm diametru, de lumina infra-rosie la frecventa de 1064nm si o antena parabolica de receptie cu diametru de 50 cm. Aceasta reda rezolutie de 160 metri diametru orizontal si precizie verticala de 2 metri local, (suprafata planetei direct sub sonda,) si 30 m global (oricare punct din suprafata planetei din campul vizibil in un anumit moment din orbita), la 10 pulsuri pe secunda. Energia pulsului este de 40-45mJ. Microprocesorul instrumentului are o rata de date de 618 bits/sec.
Laserul Nd:YAG = neodymium:yttrium-aluminiu-garnet(o piatra rosie similara cu rubinul) este un laser cu mediu solid care e bun pentru a fi folosit in spatiu unde temperatura poate varia cateva sute de grade intre soare si umbra. Exista si lasere cu mediu de gaz, lichid sau semiconductor. Fiecare laser emite energie electromagnetica la o frecventa anumita.

planeta Marte, vazuta din spatiu deasupra ecuatorului la longitudinea 0

Longitudinea 0 est - apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... (14,761,112 bytes) pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere de detaliu) la rezolutie mare cu detaliu maxim
Regiunea Cydonia unde se afla si relieful Romaniei pe Marte este aici un pic la stanga de centru si la nord, in zona in care relieful verde atinge culoarea turcuaz. Pe marginea din stanga a planetei se vede un golf in turcuaz care dispare in o linie orizontala in stanga. Aceasta este Valles Marineris, un canyon de vreo 4-5000 de km lungime si 7 km adancime, cel mai mare din sistemul nostru solar.

planeta Marte, vazuta din spatiu deasupra ecuatorului la longitudinea 90 est

Longitudinea 90 est - apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... (14,761,112 bytes)
Bazinul Hellas, un crater gigantic de vreo 3-4000 km diametru si 5 km adancime este pata albastra inchisa care da inspre mov din josul imaginii, aproape de polul sud. Aici se afla cea mai joasa altitudine de pe Marte.
Muntele vizibil in marginea din dreapta sus a planetei este Elysium Mons, un munte de 17 km inaltime deasupra unde a fost candva nivelul marii pe Marte. Acest munte se afla pe o insula.

planeta Marte, vazuta din spatiu deasupra ecuatorului la longitudinea 180 est

Longitudinea 180 est - apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... (14,761,112 bytes)
Aici se vede Elysium Mons in stanga si Olympus Mons in dreapta. Olympus Mons este cel mai inalt munte (vulcan stins) din sistemul solar, si cel mai inalt punct de pe Marte, cu o altitudine de 27 km deasupra unde a fost candva nivelul marii pe Marte, indicat de culorile albastre si turcoaz. Astfel, intre cel mai jos punct de pe Marte din bazinul Hellas, si cel mai inalt punct, de pe Olympus Mons, e o distanta verticala de vreo 32 km.

planeta Marte, vazuta din spatiu deasupra ecuatorului la longitudinea 270 est

Longitudinea 270 est - apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... (14,761,112 bytes)
Images credit: SVS/GSFC/NASA

Aici se vede Olympus Mons in stanga, apoi ceva mai la dreapta in o linie dreapta oblica sunt alti trei vulcani stinsi, anume, de la nord la sud, Ascraeus Mons, Pavonis Mons si Arsia Mons. Toti trei sunt de vreo 26 km inaltime.
Suprafata rosie pe care se afla cei trei munti giganti se numeste platoul Tharsis. Acesta este patruns orizontal de Valles Marineris, linia orizontala turcuaz care intra dinspre marginea din dreapta a planetei in platoul Tharsis. Valles Marineris este o vale de vreo 4-5000 km lungime si 7 km adancime. In mijlocul ei este mai larga si are chiar si o vale mai mica, paralela la nord. Aceasta este Candor Chasma in care se afla forme de teren nemaipomenite pe sute de kilometri patrati. In Valles Marineris se mai afla si Noctis Labyrinthus. In marginea din dreapta a planetei, Valles Marineris se conecteaza prin o delta intinsa cu oceanul planetar care a existat candva in partea de nord a planetei Marte, indicat de culorile turcuaz si albastru.

planeta Marte, vazuta din spatiu deasupra polului nord

Polul nord - apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... (14,761,112 bytes)
In aceasta imagine topografica a planetei Marte vazuta deasupra polului nord se vede aproape tot oceanul planetar care a existat candva pe Marte. Insula verzuie ceva mai sus de centrul imaginii este gheata de apa care se afla la polul nord. Insula rosie din marginea din dreapta a planetei este Elysium Mons, de 17 km altitudine.

planeta Marte, vazuta din spatiu deasupra polului sud

Polul sud - apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... (14,761,112 bytes)
Images credit: SVS/GSFC/NASA

In aceasta imagine topografica a planetei Marte vazuta deasupra polului sud se vede bazinul Hellas, pata albastra care este un crater gigantic de 3-4000 km diametru si 5 km adancime. Pata rosie ceva mai jos de centrul imaginii este gheata de carbon dioxid si apa care se afla la polul sud.

imagine simulata privind catre centrul galaxiei noastre, aratand soarele, Mercur, Venus, Terra, si Marte la echinoxul de primavara din anul romanesc 7513 (2005)

Imagine simulata cu simulatorul 3D gratuit, Celestia (vezi referinta si linkuri spatiale), privind catre centrul galaxiei noastre, aratand soarele, Mercur, Venus, Terra, si Marte la echinoxul de primavara din anul romanesc 7513 (2005). Centrul galaxiei noastre este insemnat "Calea Lactee" in imagine si se afla la 30 mii ani lumina distanta de noi in directia constelatiilor Sagetator si Scorpion. Galaxia noastra are 100 mii ani lumina diametru si forma de spirala, mai groasa in centru, dar noi o vedem in forma de nor orizontal in imagine fiindca suntem inauntrul spiralei, asadar o vedem dintr-o parte, asa cum o farfurie arata ca o linie cand e privita dintr-o parte, desi ea este rotunda privita de sus sau jos.
Sistemul nostru solar este inclinat fata de planul galaxiei noastre care este orizontal in imagine. Planul geometric in care se afla orbita planetei noastre se numeste planul ecliptic. Acest plan este orientat aproximativ in directia centrului galaxiei. Nordul planetei noastre este in stanga imaginii iar sud la dreapta. Toate planetele orbiteaza in jurul soarelui in directia indicata de sageata turcuaz.

Echinoxul de primavara e punctul pe cer la care se afla soarele, vazut dinspre planeta noastra, cand traverseaza ecuatorul planetei noastre dinspre sud spre nord. Directia echinoxului de primavara, care se afla acum in constelatia zodiacala pesti, este indicat de sageata mov in imagine. Echinoxul de primavara este folosit pentru punctul de origine, adica coordonatele 0,0 din sistemul de coordonate ceresti, RA (ascensiune dreapta) si Dec (declinatie). Vezi mica recapitulare din pagina cu galaxii spirala. Echinoxul se misca in directia opusa in care orbiteaza planetele in jurul soarelui, foarte incet, numai 1 grad la 72 de ani. Acest fenomen se numeste precesia echinoxului.

Imaginea are 60 de grade diametru si e la distanta de 3 AU de soare. 1 AU este distanta medie intre soare si planeta noastra, aproximativ 149,597,870,691 metri, iar viteza luminii este 299792458 m/s. Asadar, o raza de lumina de la soare pana la planeta noastra traverseaza 499 secunde (8,31 minute lumina) prin spatiu.
Cel mai apropiat sistem solar de noi este insemnat Rigel Kentaurus A in imagine si e la 4,3 ani lumina distanta.

Imagini de pe suprafata planetei Marte de la Ares Vallis, Gusev Crater si Meridiani Planum