Constelatiile
Cele mai luminoase 1000 stele
Cele mai apropiate 1000 stele
Planete extrasolare
Spectra stelara
Paralaxa stelara
Stele vizibile cu ochiul liber

Stele sudice






Centrul galaxiei noastre



Unde suntem noi?
Echinox si solstitii



Imagini de pe suprafata lui Venus


Terra in timp real

Locuri fantastice

Vimana




Peru

Piramide


Marte vazuta din spatiu

Harta Romaniei pe Marte
Aterizarea pe Marte

Vartej pe Marte
Ares Vallis
Gusev Crater
Meridiani Planum







Referinta si linkuri spatiale

regiunea din jurul soarelui
soarele
Apasa aici sa vezi imagini cu soarele transmise in direct din spatiu de sonda "Solar Heliospheric Observatory" pe situl NASA. Aceasta sonda se afla in orbita in jurul soarelui la punctul Lagrange L1 intre pamant si soare pe axa soare-pamant, astfel ea poate observa soarele in continuu fara intrerupere.

Neptun

Neptun este cea mai departata din cele 4 planete gigante gazoase din sistemul nostru solar. Acestea sunt Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun. Neptun si Uranus sunt aproape identice - amandoua sunt albastre, iar diametrul lui Uranus este cu numai vreo 1400 km ( 1.03 ori ) mai mare decat diametrul lui Neptun, in timp ce masa lui Neptun este doar 1.18 ori mai mare decat masa lui Uranus.
Planetele gigante gazoase nu au suprafata solida asa cum au toate celelalte planete si luni din sistemul solar, astfel nu se poate ateriza pe ele. In centrul planetelor gigante gazoase presiunea este atat de mare incat materia din centrul lor este in forma de lichid fierbinte. Astfel, daca o planeta giganta gazoasa devine destul de mare, cam 105 ori masa lui Jupiter, atunci presiunea din centrul ei e suficient de mare incat sa declanseze fuziunea nucleara a hidrogenului si planeta giganta gazoasa se transforma in o stea pitica rosie, vezi nucleosinteza stelara. Vreo 80% din toate stelele sunt stele pitice rosii, care sunt stelele cu viata cea mai lunga.


102430 x 1021 kg
17.15
49248 km
3.86
11.15 m / sec2
1.1
23.5 km / sec
2.1
46.6 Kelvin
30 AU
5.43 km / sec
164.8 ani
16 ore 6 min
28.3 grade
1.77 grade
1.5 watt / m2
Neptun
masa
masa x planeta noastra
diametru
diametru x planeta noastra
gravitatia la altitudinea unde presiunea = 1 bar (nivelul marii)
gravitatia comparativ cu gravitatia planetei noastre
viteza de scapare la care un obiect aruncat nu se mai intoarce
viteza de scapare Neptun comparativ cu planeta noastra
radiatia termica (temperatura suprafetii vizibile)
distanta de soare (distanta planetei noastre de soare = 1 AU)
viteza medie orbitala in jurul soarelui
perioada orbitei
perioada rotatiei
inclinatia axei lui Neptun fata de planul orbitei in jurul soarelui
inclinatia orbitei lui Neptun fata de orbita planetei noastre
energia solara primita


Gravitatia este o acceleratie - spre exemplu, un bolovan sta nemiscat pe suprafata pamantului, dar de fapt accelereaza in continuu spre centrul pamantului si este oprit de suprafata pamantului. Daca gravitatia pamantului nu ar accelera bolovanul, atunci am putea sa il ridicam ca pe un fulg de rata si sa il punem in aer si ar pluti acolo fara sa cada jos.
Presiunea atmosferica 1 bar = 100000 Pa = 100 kPa
unitatea Pascal = Pa = N / m2
unitatea Newton = N = kg x m / s2
Forta necesara pentru mentinerea unei anumite acceleratii este masurata in unitati N.
Aceasta forta aplicata pe o suprafata, exprimata in metri patrati, este presiunea, in unitati Pa sau bar.

Pa = forta acceleratiei / suprafata
Pa = ( kg x m / s2 ) / m2
Pa = presiunea

O diferenta de temperatura de 1 grad Kelvin = o diferenta de 1 grad Celsius, iar
zero absolut = 0 K = -273.15 C, asadar grade C = grade K - 273.15
Astfel, radiatia termica a suprafetei vizibile lui Neptun in grade C este -226.55, dar o nava interstelara care ar zbura prin atmosfera lui Neptun nu ar trebui sa coboare prea mult pentru a ajunge la stratul atmosferic de 0 grade C, apoi chiar de 30 grade C. Nava interstelara s-ar opri acolo apoi s-ar intoarce in spatiul cosmic, fiindca mai adanc spre centrul lui Neptun presiunea creste enorm si temperatura poate trece de 1000 grade C.

planeta Neptun pozatã de sonda Voyager-2


Imaginea a fost obtinuta de sonda Voyager-2 in ziua 20, luna gustar, anul romanesc 7497 (20 august 1989) la distanta de 7080 mii de kilometri de Neptun.

Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere a detaliilor) in rezolutie originala 2188x2185 pixeli (8,758,195 bytes)
Articolul despre aceasta imagine pe situl JPL este aici.

Sonda Voyager-2 a fost lansata de pe planeta noastra pe 20 gustar 7485 (20 august 1977), pe vremea lui Ceauşescu, a trecut pe langa Jupiter pe 9 cuptor 7487 (9 iulie 1979), Saturn pe 25 gustar 7489 (25 august 1981), Uranus pe 24 gerar 7494 (24 ianuarie 1986) si Neptun pe 25 gustar 7497 (25 august 1989). Sonda Voyager-2, la fel ca sonda Voyager-1, contine un disc auriu care are inregistrate pe langa niste imagini si salutari in mai multe limbi, inclusiv o voce de fata care spune "Salutari la toata lumea!" pe romaneste. Sonda Voyager-2 se indeparteaza in spatiu la vreo 470 milioane kilometri (3.14 AU) pe an la un unghi de vreo 48 grade sud de planul ecliptic (planul orbitei planetei noastre in jurul soarelui), aproximativ in directia stelei luminoase delta Pavo, care e o stea similara cu soarele, de clasa spectrala G, la distanta de 19,9 ani lumina. Aici sunt datele despre aceasta stea din catalogul Hipparcos, vezi pagina despre paralax stelar.

Nr.HipAsc.DreaptaDeclinatiamag.VizParalax(mas)SpectraNumele Stelei
9924020 08 41.86-66 10 45.63.55163.73G5IV-Vvardelta Pavo


Steaua delta Pavo se afla la -66 grade sud de ecuator, vezi declinatia in tabela, astfel ea nu este vizibila din Romania fiindca tara noastra este situata la 45 grade nord de ecuator. Asadar in conditii obisnuite stele la sud de 30 grade sud de ecuator nu sunt vizibile din Romania.
Distanta pana la steaua delta Pavo se obtine de la paralax 163.73 miliarcsec = 0.16373 arcsec astfel: 1 / 0.16373 = 6.107616 parsec, vezi pagina despre paralax stelar.
1 parsec = 206264.806 AU, astfel distanta in AU = 206264.806 x 6.107616 = 1259786.27 AU, iar sonda Voyager-2 parcurge 3.14 AU / an, asadar va trece pe langa delta Pavo in 1259786.27 / 3.14 = 401205 ani si 9 luni.

In jurul lui Neptun au fost descoperite 6 inele si 13 luni. Toate lunile lui Neptun sunt mici, cu diametru intre 28 si 404 km, in afara de Triton care are 2707 km diametru, vezi date despre planetele din sistemul nostru solar.

Cand o planeta are inele naturale in jurul ei, acestea se afla in jurul ecuatorului, au doar cativa metri grosime si contin gaze, praf stelar, si bucatele de piatra si gheata, si cativa bolovani. Uneori se gasesc luni mici printre inele care mentin uniformitatea inelelor sau le alimenteaza cu particule noi prin eruptii de geyser de pe suprafata acestor luni, asa cum e cazul lunii Enceladus a lui Saturn.
2 din inelele lui Neptun sunt mari - unul are latime de vreo 2000 km si diametru de 1.7 ori diametrul lui Neptun, iar celalalt are vreo 4000 km latime si diametru de 2.1 ori diametrul lui Neptun.

Pe Neptun vantul sufla slab pana la moderat, dar si cu cea mai mare putere de pe toate planetele din sistemul solar, pana la 2400 km / ora, in directia inversa a rotatiei lui Neptun.

Neptun se afla acum, in 7514, in directia constelatiei Capricorn, aproape de steaua iota Capricornus, si are nevoie de 13 ani 9 luni pentru a traversa fiecare din cele 12 constelatii zodiacale din planul orbitei planetei noastre in jurul soarelui (planul ecliptic).

Triton

Triton, cea mai mare luna a lui Neptun


Triton este pe departe cea mai mare luna a lui Neptun, vezi datele despre planetele si lunile din sistemul solar. Aceasta imagine in culori a fost obtinuta prin combinarea a trei imagini monocolore pozate prin filtrele verde, violet si ultraviolet. Imaginea a fost obtinuta pe 24 gustar anul romanesc 7497 (24 august 1989) de la distanta de 530000 km de Triton de sonda Voyager 2. In imagine se vede emisfera sudica a lui Triton, iar rezolutia in imaginea originala este de vreo 10 km / pixel.
Culoarea albastru in imagine arata zonele care reflecta puternic lumina ultravioleta. In realitate, suprafata lui Triton are culoare roz-roscata.

Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere a detaliilor) in rezolutie mare 1934x2292 pixeli 648246 culori (10,023,932 bytes)
Articolul despre aceasta imagine este aici.