Constelatiile
Cele mai luminoase 1000 stele
Cele mai apropiate 1000 stele
Planete extrasolare
Spectra stelara
Paralaxa stelara
Stele vizibile cu ochiul liber

Stele sudice






Centrul galaxiei noastre



Unde suntem noi?
Echinox si solstitii



Imagini de pe suprafata lui Venus


Terra in timp real

Locuri fantastice

Vimana




Peru

Piramide


Marte vazuta din spatiu

Harta Romaniei pe Marte
Aterizarea pe Marte

Vartej pe Marte
Ares Vallis
Gusev Crater
Meridiani Planum







Referinta si linkuri spatiale

regiunea din jurul soarelui
soarele
Apasa aici sa vezi imagini cu soarele transmise in direct din spatiu de sonda "Solar Heliospheric Observatory" pe situl NASA. Aceasta sonda se afla in orbita in jurul soarelui la punctul Lagrange L1 intre pamant si soare pe axa soare-pamant, astfel ea poate observa soarele in continuu fara intrerupere.

Poze panoramice de pe Marte - Meridiani Planum
Toate imaginile panoramice de la Meridiani Planum pe situl NASA


Meridiani Planum, Marte
Apasa aici pentru a vedea aceasta imagine in marimea ei naturala (rezolutie mare). Atentie: 8,944,616 bytes.
Robotelul cu 6 roti, Opportunity, a fost lansat de pe planeta noastra
pe 7 iulie 2003 si a aterizat pe Marte la Meridiani Planum
pe 24 ianuarie 2004.
Robotelul e identic cu Spirit si a fost lansat de pe planeta noastra
cu o racheta Delta-2. Apasa aici sa vezi cum a aterizat
pe Marte odata ce a ajuns acolo.
Aceasta este prima poza panoramica transmisa dupa ce
a aterizat pe Marte la Meridiani Planum. Daca ai fi acolo si te-ai
uita de jur imprejur, asta e peisajul pe care l-ai vedea.
Bine ai venit pe Marte!

Meridiani Planum, Marte
Apasa aici pentru a vedea aceasta imagine in marimea ei naturala (rezolutie mare). Atentie: 4,335,882 bytes.
Robotelul a aterizat de fapt in centrul unui crater mic de numai
cativa metri in diametru. Aceasta poza panoramica arata partea cu
pietre mai deschise la culoare din poza de mai sus, vazute mai de aproape.

Meridiani Planum, Marte
Apasa aici pentru a vedea aceasta imagine in marimea ei naturala (rezolutie mare). (1,018,633 bytes)
La numai cateva zile dupa ce a aterizat pe Marte, robotelul
Opportunity a descoperit aceste globulete mici de piatra.
In timp a descoperit ca zone intinse din regiunea unde a aterizat
sunt acoperite cu o multime de astfel de globulete de piatra.

Meridiani Planum, Marte
Apasa aici pentru a vedea aceasta imagine in marimea ei naturala (rezolutie mare). Atentie: 9,926,652 bytes.
Dupa ce a explorat vreo 60 de zile craterul in care a aterizat,
robotelul s-a catarat pe marginea craterului si a transmis aceasta
poza panoramica in care se vede tot craterul in care a aterizat.
In centru este ambalajul in care era impachetat robotelul cand a
aterizat. Sub ambalaj sunt airbag-urile (pungile cu aer) dezumflate.
Parasuta si scutul termic sunt in departare si nu se vad in
aceasta imagine. Vezi urmele de roti prin tot craterul.

Meridiani Planum, Marte
Apasa aici pentru a vedea aceasta imagine in marimea ei naturala (rezolutie mare). Atentie: 4,179,383 bytes.
Imediat dupa ce a iesit din craterul in care a aterizat, robotelul a
transmis aceasta imagine panoramica, in care se vede gura craterului
(vezi urmele de roti) si peisajul din Meridiani Planum pana la orizont,
care arata ca fundul unei mari care s-a evaporat. Robotelul a gasit
urme ca aceasta regiune a fost candva sub apa.

Meridiani Planum, Marte
Apasa aici pentru a vedea aceasta imagine in marimea ei naturala (rezolutie mare). Atentie: 28,100,423 bytes.
Robotelul a ajuns la acest crater de 130m diametru in a 95a zi martiana
dupa aterizare, adica pe 30 aprilie 2004.

Meridiani Planum, Marte
Apasa aici pentru a vedea aceasta imagine in marimea ei naturala (rezolutie mare). (1,344,709 bytes) Image credits: NASA/JPL.
Dupa 11 luni, in a 335a zi dupa ce a aterizat pe Marte,
robotelul Opportunity si-a gasit scutul termic care l-a
protejat la intrarea in atmosfera lui Marte, functionand ca
o frana care l-a incetinit de la 5.4km/sec la 472km/h prin
frecare cu atmosfera, ca sa-si poata deschide parasuta.
In timpul frecarii cu atmosfera, scutul s-a incins pana la
1447 grade C, vezi Aterizarea pe Marte,
Interesant e sa observam ca scutul termic s-a intors pe dos,
probabil de la caldura imensa. Partea de aluminiu care se vede
in imagine era de fapt pe dinauntru.