Constelatiile
Cele mai luminoase 1000 stele
Cele mai apropiate 1000 stele
Planete extrasolare
Spectra stelara
Paralaxa stelara
Stele vizibile cu ochiul liber

Stele sudice






Centrul galaxiei noastre



Unde suntem noi?
Echinox si solstitii



Imagini de pe suprafata lui Venus


Terra in timp real

Locuri fantastice

Vimana




Peru

Piramide


Marte vazuta din spatiu

Harta Romaniei pe Marte
Aterizarea pe Marte

Vartej pe Marte
Ares Vallis
Gusev Crater
Meridiani Planum







Referinta si linkuri spatiale

regiunea din jurul soarelui
soarele
Apasa aici sa vezi imagini cu soarele transmise in direct din spatiu de sonda "Solar Heliospheric Observatory" pe situl NASA. Aceasta sonda se afla in orbita in jurul soarelui la punctul Lagrange L1 intre pamant si soare pe axa soare-pamant, astfel ea poate observa soarele in continuu fara intrerupere.

Saturn

Saturn este cea mai fermecata, cu inelele cele mai multe si luminoase, si a doua cea mai mare si apropiata din cele 4 planete gigante gazoase din sistemul nostru solar. Acestea sunt Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun. Neptun si Uranus sunt aproape identice - amandoua sunt albastre, iar diametrul lui Uranus este cu numai vreo 1400 km ( 1.03 ori ) mai mare decat diametrul lui Neptun, in timp ce masa lui Neptun este doar 1.18 ori mai mare decat masa lui Uranus.
Planetele gigante gazoase nu au suprafata solida asa cum au toate celelalte planete si luni din sistemul solar, astfel nu se poate ateriza pe ele. In centrul planetelor gigante gazoase presiunea este atat de mare incat materia din centrul lor este in forma de lichid fierbinte. Astfel, daca o planeta giganta gazoasa devine destul de mare, cam 105 ori masa lui Jupiter, atunci presiunea din centrul ei e suficient de mare incat sa declanseze fuziunea nucleara a hidrogenului si planeta giganta gazoasa se transforma in o stea pitica rosie, vezi nucleosinteza stelara. Vreo 80% din toate stelele sunt stele pitice rosii, care sunt stelele cu viata cea mai lunga.


568460 x 1021 kg
95.1
58232 km
9.1
10.4 m / sec2
1.06
35.5 km / sec
3.2
81.1 Kelvin
9.6 AU
9.7 km / sec
29.4 ani
10 ore 39 min
26.7 grade
2.5 grade
14.9 watt / m2
Saturn
masa
masa x planeta noastra
diametru
diametru x planeta noastra
gravitatia la altitudinea unde presiunea = 1 bar (nivelul marii)
gravitatia comparativ cu gravitatia planetei noastre
viteza de scapare la care un obiect aruncat nu se mai intoarce
viteza de scapare Saturn comparativ cu planeta noastra
radiatia termica (temperatura suprafetii vizibile)
distanta de soare (distanta planetei noastre de soare = 1 AU)
viteza medie orbitala in jurul soarelui
perioada orbitei
perioada rotatiei
inclinatia axei lui Saturn fata de planul orbitei in jurul soarelui
inclinatia orbitei lui Saturn fata de orbita planetei noastre
energia solara primita


Gravitatia este o acceleratie - spre exemplu, un bolovan sta nemiscat pe suprafata pamantului, dar de fapt accelereaza in continuu spre centrul pamantului si este oprit de suprafata pamantului. Daca gravitatia pamantului nu ar accelera bolovanul, atunci am putea sa il ridicam ca pe un fulg de rata si sa il punem in aer si ar pluti acolo fara sa cada jos.
Presiunea atmosferica 1 bar = 100000 Pa = 100 kPa
unitatea Pascal = Pa = N / m2
unitatea Newton = N = kg x m / s2
Forta necesara pentru mentinerea unei anumite acceleratii este masurata in unitati N.
Aceasta forta aplicata pe o suprafata, exprimata in metri patrati, este presiunea, in unitati Pa sau bar.

Pa = forta acceleratiei / suprafata
Pa = ( kg x m / s2 ) / m2
Pa = presiunea

O diferenta de temperatura de 1 grad Kelvin = o diferenta de 1 grad Celsius, iar
zero absolut = 0 K = -273.15 C, asadar grade C = grade K - 273.15
Astfel, radiatia termica a suprafetei vizibile lui Saturn in grade C este -192.05, dar o nava interstelara care ar zbura prin atmosfera lui Saturn nu ar trebui sa coboare prea mult pentru a ajunge la stratul atmosferic de 0 grade C, apoi chiar de 30 grade C. Nava interstelara s-ar opri acolo apoi s-ar intoarce in spatiul cosmic, fiindca mai adanc spre centrul lui Saturn presiunea creste enorm si temperatura poate trece de 1000 grade C.

privind spre soare din spatele planetei Saturn se văd inelele luminate


In aceasta poza fantastica, privind spre soare din spatele planetei Saturn se vad inelele luminate de razele soarelui. Aceasta imagine-mozaic contine 165 imagini obtinute pe 15 rapciune 7514 (15 septembrie 2006) de sonda Cassini care se afla acum in orbita in jurul lui Saturn. Sonda s-a aflat cam 15 grade deasupra planului inelelor la vreo 2,2 milioane de kilometri de Saturn, asa ca fiecare punct (pixel) din imagine reprezinta cam 260 km din Saturn. Aici, unghiul format intre soare, Saturn si sonda, numit unghiul de faza, este 179 grade, adica sonda se afla aproape exact pe partea opusa a lui Saturn fata de soare.

Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere a detaliilor) in rezolutie mare 2766x1364 pixeli 56976 culori (11,318,695 bytes)
Articolul despre aceasta imagine pe situl JPL este aici.

Saturn este de 9,6 ori mai departe de soare decat planeta noastra asa ca vazut dinspre planeta noastra nu se poate privi inspre soare din spatele lui Saturn. Pentru a privi inspre soare din spatele unei planete trebuie sa fii mai departe de soare decat planeta.
Un unghi de faza de 0, sau 360, grade ar insemna ca sonda se uita la planeta iar soarele se afla exact in spatele sondei, in timp ce un unghi de 90 grade inseamna ca sonda se uita la planeta iar soarele lumineaza planeta exact din dreapta sau stanga.
Lumina a fost marita in aceasta imagine pentru a vedea inelele mai bine. Pune sageata pe imagine si asteapta cateva momente sa vezi aceasta imagine fara lumina marita.

privind spre soare din spatele planetei Saturn se văd inelele luminate și planeta noastră


Privind spre soare din spatele planetei Saturn se vad inelele luminate de razele soarelui, iar punctul luminos din marginea din stanga este planeta noastra. In aceasta imagine, planeta noastra este la peste un miliard de km distanta. Aceasta imagine este o parte din imaginea de mai sus in marime naturala.

Saturn


Aceasta imagine a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble, pe 22 martisor, anul romanesc 7512 (22 martie 2004).
Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere a detaliilor) in rezolutie mare 2814x1458 pixeli 63637 culori (6,193,974 bytes)
Articolul despre aceasta imagine pe situl JPL este aici.

Saturn


Aceasta imagine a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble, pe 4 gerar, anul romanesc 7506 (4 ianuarie 1998). In imagine apar doua din cele 47 luni ale lui Saturn descoperite pana acum, anume Dione in stanga si Tethys in dreapta. Din cele 47 luni ale lui Saturn, una este mare, anume Titan, are chiar atmosfera si lacuri de gaz metan lichid, iar 7 luni sunt medii, anume Mimas, Enceladus, Tethys, Dione, Rhea, Hyperion si Iapetus.
Enceladus are geyseri activi si adauga particule la inelele lui Saturn prin eruptii periodice, astfel e posibil ca sub stratul de gheata de pe Enceladus sa se afle un ocean de apa lichida cu vietati interesante, lafel ca pe luna Europa a lui Jupiter. Suprafata lunii Enceladus a lui Saturn este cea mai alba si reflecta cea mai multa lumina din toate suprafetele lunilor si planetelor din sistemul solar.

Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere a detaliilor) in rezolutie mare 1160x500 pixeli 134794 culori (347,632 bytes)
Articolul despre aceasta imagine pe situl Hubble este aici.

Saturn - căldură internă în lumină infra roșie


Aceasta imagine este o imagine-mozaic din mai multe imagini obtinute de la o distanta de 1,6 milioane km de Saturn in luna faurar, anul romanesc 7514 (februarie 2006) de sonda Cassini care este acum in orbita in jurul lui Saturn.
Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere a detaliilor) in rezolutie originala 825x763 pixeli 141061 culori (1,890,702 bytes)
Articolul despre aceasta imagine pe situl JPL este aici.

Lungimile de unda ale celor trei culori de lumina in care a fost facuta aceasta poza sunt 1070 nm (nanometri, 10-9m), aratata in albastru, 2710 nm aratata in verde, si 5020 nm aratata in rosu. De fapt, aceste lungimi de unda sunt lumina infrarosie, care corespunde caldurii radiate (radiatia termica), si deci nu este vizibila cu ochiul liber, dar e reprezentata in culori ca si cum am vedea in lumina infrarosie.

In imagine, soarele lumineaza planeta Saturn dinspre dreapta si se vad umbrele inelelor in partea de sus a planetei. Se vede si terminatorul, linia de umbra intre zi si noapte. Sonda se afla unpic deasupra planului inelelor, aproape in planul inelelor, astfel inelele lui Saturn apar ca o linie orizontala in imagine.
Lumina albastra-verde este lumina soarelui reflectata de norii la mare altitudine in atmosfera lui Saturn, in timp ce lumina rosie este lumina radiatiei termice din interiorul fierbinte a lui Saturn, iar zonele mai rosii indica atmosfera mai senina si transparenta pe Saturn pana la adancime mai mare.

Deoarece axa rotatiei lui Saturn este inclinata fata de planul orbitei sale in jurul soarelui, Saturn are anotimpuri, echinoxuri si solstitii, lafel ca planeta noastra. Iar fiindca un an pe Saturn dureaza 29,4 ani, echinoxurile pe Saturn sunt de doua ori in fiecare an pe Saturn, adica odata la 14,7 ani. Dinspre planeta noastra, inelele lui Saturn apar ca o linie dreapta, fiindca sunt vazute dintr-o parte, doar cand Saturn este la echinox de primavara sau toamna, odata la 14,7 ani. Iar ultima oara cand Saturn a fost la echinox s-a intamplat in luna brumar, anul romanesc 7503 (noiembrie 1995), asadar, Saturn va fi la echinox data viitoare prin cuptor-gustar 7518 (iulie-august 2010).

Titan

Titan, cea mai mare luna a lui Saturn


Titan este pe departe cea mai mare luna a lui Saturn. Aceasta imagine in culori a fost obtinuta prin combinarea a trei imagini monocolore la lungimi de unda de 938 nm si 889 nm in lumina infrarosie si 420 nm in lumina vizibila. Imaginea a fost obtinuta pe 16 prier anul romanesc 7513 (16 aprilie 2005) de la distante intre 173000 km si 168200 km de Titan de sonda Cassini, aflata in orbita in jurul lui Saturn. Unghiul intre soare-Titan-sonda, numit unghiul de faza, pentru aceasta imagine este de 56 grade, iar rezolutia este in jur de 10 km / pixel.

Rosu reprezinta zone in stratosfera lui Titan unde gazul metan din atmosfera absoarbe lumina soarelui. Verde reprezinta zone unde Cassini poate vedea prin atmosfera lui Titan pana la suprafata. Albastru reprezinta lumina violeta vizibila in care se vad mai bine straturile de sus din atmosfera si ceata de pe Titan.
Nord pe Titan in aceasta imagine este in sus si vreo 30 grade spre dreapta. Aici este o imagine similara care arata emisfera opusa a lui Titan.

Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere a detaliilor) in rezolutie originala 757x765 pixeli 116594 culori (1,739,592 bytes)
Articolul despre aceasta imagine este aici.