Constelatiile
Cele mai luminoase 1000 stele
Cele mai apropiate 1000 stele
Planete extrasolare
Spectra stelara
Paralaxa stelara
Stele vizibile cu ochiul liber

Stele sudice






Centrul galaxiei noastre



Unde suntem noi?
Echinox si solstitii



Imagini de pe suprafata lui Venus


Terra in timp real

Locuri fantastice

Vimana




Peru

Piramide


Marte vazuta din spatiu

Harta Romaniei pe Marte
Aterizarea pe Marte

Vartej pe Marte
Ares Vallis
Gusev Crater
Meridiani Planum







Referinta si linkuri spatiale

regiunea din jurul soarelui
soarele
Apasa aici sa vezi imagini cu soarele transmise in direct din spatiu de sonda "Solar Heliospheric Observatory" pe situl NASA. Aceasta sonda se afla in orbita in jurul soarelui la punctul Lagrange L1 intre pamant si soare pe axa soare-pamant, astfel ea poate observa soarele in continuu fara intrerupere.

Unde suntem noi?

planeta noastra vazuta dinspre soare de 1 iunie - imagine simulata


In centrul imaginii vedem planeta noastra vazuta dinspre soare de 1 iunie. Linia rosie reprezinta orbita planetei noastre in jurul soarelui, denumita ecliptica. Planeta noastra orbiteaza soarele dealungul liniei rosii de la dreapta la stanga in imagine. Liniile albastre reprezinta orbitele planetelor din sistemul nostru solar. Planeta noastra este insemnata Terra cu verde in imagine si se vede africa, India si China.

Toate planetele in afara de Pluto orbiteaza soarele aproape in acelasi plan, deci, vazute de sus orbitele arata aproximativ ca cercuri, iar vazute dintr-o parte arata ca linii care traverseaza cerul ca in imaginea de mai sus. Aceste linii reprezinta planul sistemului nostru solar. Orbita lui Pluto este inclinata aproximativ 17 grade fata de ecliptica si se vede in imagine ca linia albastra care trece deasupra polului nord al planetei noastre. In directia coltului din dreapta jos al imaginii este polul sud ceresc. Apasa aici sa vezi diagrame cu sistemul nostru solar vazut de sus si dintr-o parte.

Cel mai apropiat sistem solar de noi, Alpha Centauri, insemnat Rigel Kentaurus A, este incercuit cu roz in imagine si se afla la 4,3 ani lumina distanta de noi in constelatia Centaur. Acest sistem solar este binar, adica sunt doua stele care se orbiteaza reciproc in loc de un singur soare, numite Alpha Centauri A si B, si mai este si a treia stea, Proxima Centauri, mult mai mica si un pic mai apropriata de noi decat primele doua, la 1/10 de an lumina distanta de ele. De pe pamant se vad ca o singura stea cu ochiul liber, dar numai din emisfera sudica. Din emisfera nordica nu se vad de la latitudini mai nord de 20 de grade nord, deci nu se vede din Romania, fiindca noi suntem la 45 de grade nord. Alpha Centauri A si B se orbiteaza reciproc odata la 80 de ani si desi una este unpic mai mica decat cealalta, amandoua sunt foarte similare cu soarele nostru.

Soarele si planetele sunt inclinate fata de planul galactic

privind spre centrul galaxiei de la 60AU distanta de soare - imagine simulata


Aceasta imagine simulata e similara cu prima de mai sus, numai ca aici ne aflam la o distanta de soare care e de 60 de ori mai mare decat distanta intre soare si pamant. Distanta intre soare si planeta noastra se cheama o unitate astronomica (AU) si este 8 minute lumina. In imagine suntem la 60 de AU de soare, si 61 de AU de pamant, care e pe partea opusa a soarelui din acest punct de vedere.

De la aceasta distanta de 60 de AU de soare vedem in intregime orbitele planetelor pana la Neptun si se vede inclinatia lor, adica a planului sistemului nostru solar in care orbiteaza planetele in jurul soarelui, fata de norul orizontal care reprezinta planul galaxiei noastre in care orbiteaza majoritatea din cele vreo 200 de miliarde de stele din galaxia noastra in jurul centrului galaxiei. Se vede ca orbita lui Pluto se departeaza vizibil de celelalte planete. Mai observam ca planul sistemului nostru solar este orientat "cu taisul" catre centrul galaxiei. Si observam ecuatorul ceresc al planetei noastre in coltul din stanga sus al imaginii, insemnat cu longitudinele 18h si 16h.

Norul orizontal care traverseaza imaginea este galaxia noastra, Calea Lactee, insemnata in imagine cu portocaliu - acolo este centrul galaxiei, si se afla la 30,000 de ani lumina distanta de sistemul nostru solar. Ea este o galaxie de marime obisnuita cu diametru de 100,000 de ani lumina. Asta inseamna ca o raza de lumina are nevoie de o suta de mii de ani ca sa traverseze galaxia noastra de la un capat la celalalt la viteza luminii, care este 299792458m/sec.

Soarele, si deci sistemul solar in care ne aflam, orbiteaza centrul galaxiei noastre odata la 225 de milioane de ani. Centrul galaxiei noastre este aproximativ in directia constelatiei Sagetator, care se vede sub Neptun in imagine. Si cozile constelatiilor Ophiucus si Scorpius sunt in directia centrului galaxiei noastre. In imagine, numele planetelor sunt verzi, numele constelatiilor sunt mov, iar unele stele sunt insemnate cu albastru.

Coordonatele ceresti

Daca ne imaginam o sfera transparenta in jurul planetei noastre, si desenam pe ea longitudinile si latitudinele lafel ca pe pamant, atunci avem un sistem de coordinate ceresti care se vad in imagine si sunt folosite pentru a localiza fiecare stea, galaxie si alte obiecte in spatiu. Longitudinea cereasca (adica liniile verticale nord-sud) se cheama RA (right ascension/ascensiune dreapta) si se masoara in ore, minute si secunde, de la 0 la 24 crescand spre est (alternativ, se poate masura si in grade, de la 0 la 360), iar latitudinea cereasca (adica liniile orizontale est-vest) se cheama Dec (declination/declinatie) si se masoara in grade de la +90 (polul nord) la -90 (polul sud), iar ecuatorul este zero. Longitudinea zero trece prin punctul pe cer in care se afla soarele la echinoxul de primavara in martie. Acest punct se afla pe ecuatorul ceresc:

soarele pe cer la echinoxul de primavara - imagine simulata


In aceasta imagine, stand pe spate pe iarba, cu mana dreapta catre vest si stanga catre est, capul catre nord si picioarele catre sud si privirea catre cer, vedem soarele vazut de pe planeta noastra la coordinatele RA 0, Dec 0 care corespund cu echinoxul de primavara. Acesta a fost in 2004 pe 20 martie, 06:49 (08:49 ora Romaniei). Planeta noastra merge in jurul soarelui inspre dreapta dealungul liniei rosii, astfel soarele pare sa se miste inspre stanga in imagine, dealungul liniei rosii, care reprezinta ecliptica.
Atentie - nu te uita niciodata direct la soare cu ochiul liber, ochelari, binoclu sau telescop fiindca radiatia soarelui distruge ireversibil retina ochiului fara a cauza durere. Soarele poate fi privit direct doar cu ochelari de sudura. Cel mai bine e sa pozezi soarele fara sa privesti prin obiectiv si apoi sa te uiti la poza pe ecran, nu direct la soare.

Ecuatorul ceresc (linia dreapta orizontala) corespunde cu ecuatorul planetei noastre, si este inclinat cu 23.5 grade fata de ecliptica. (La randul ei, ecliptica este inclinata fata de planul galaxiei noastre). Din acest motiv soarele traverseaza ecuatorul ceresc catre nord in martie si catre sud in septembrie, si astfel planeta noastra are anotimpuri. Aceste doua puncte se afla in locuri opuse pe orbita pamantului in jurul soarelui la 6 luni, deci 180 de grade unul de celalalt, si se numesc echinoxuri. Daca ecuatorul ceresc, si deci axa rotatiei a planetei noastre nu ar fi inclinata fata de ecliptica, adica fata de planul in care pamantul merge in jurul soarelui, atunci nu am avea anotimpuri si vremea ar fi lafel tot anul.

Precesia echinoxului

Soarele nu traverseaza ecuatorul ceresc la acelasi timp in fiecare an. Echinoxul se misca spre dreapta dealungul liniei rosii foarte incet, numai 1 grad (din cele 360 de grade ale unui cerc complet) la fiecare 72 de ani. Acest fenomen se denumeste precesia echinoxului. De exemplu, echinoxul de primavara se intampla acum in constelatia Pesti (insemnata Pisces in imagine). Peste 1000 de ani, echinoxul va fi in constelatia Varsator (insemnata Aquarius in imagine), iar peste 3000 de ani va fi in constelatia Capricorn. Iar peste 72 ani x 360 grade = 25920 ani equinoxul de primavara va fi iar in acelasi loc unde e acum. Asadar acest sistem de coordinate nu este precis pentru sute sau mii de ani in timp. Toate planetele, stelele si galaxiile se misca in continuu, iar pentru a defini un sistem de coordinate in spatiu trebuie sa alegem un punct de referinta pentru coordinatele (0,0), o stea, echinoxul, etc, dar nu exista un punct fix si precis asa ca totul e aproximativ.

Constelatiile

Cerul de jur imprejurul planetei noastre in toate directiile este acoperit de cele 88 de constelatii. Fiecare constelatie este compusa din mai multe stele care sunt conectate cu linii imaginare. In imaginile de mai sus, constelatiile sunt desenate cu linii mov. Stelele din o constelatie pot fi la distante foarte diferite si nu sunt neaparat apropiate una fata de cealalta decat din punctul nostru de vedere. Pozitia unui obiect in spatiu este definita de coordinate in RA si Dec, adica directia, si distanta fata de sistemul nostru solar. Pentru a vizualiza directia unui obiect in spatiu cand nu ne aflam in fata calculatorului este util a spune ca este in directia unei anumite constelatii, deoarece e mai usor de vizualizat asa decat coordinate numerice.

Constelatiile sunt aceleasi pentru toate civilizatiile de pe planeta noastra, si multe din ele, inclusiv cele 12 constelatii zodiacale, erau cunoscute si acum 6000 de ani. Din cele 88 de constelatii total, 12 constelatii sunt de jur imprejurul nostru in planul ecliptic si deci sunt folosite in astrologie. Daca suntem pe varful unui munte, sau la mare pe plaja, sau chiar pe acoperisul blocului, si ne uitam catre est, atunci vedem cele 12 constelatii zodiacale rasarind una dupa cealalta in ordinea din tabela de mai jos. Fiecare din aceste constelatii dureaza cam 2 ore sa rasara, deci in o rotatie intreaga a pamantului in jurul axei, adica o zi si o noapte, vedem cerul de jur imprejurul planetei noastre, si toate cele 12 constelatii zodiacale. Aici sunt numele lor de acum 6000 de ani in sumeriana, in romana, latina, si in zodiacul chinezesc, precum si lunile corespunzatoare in romana traditionala/antica si moderna:

ku-mal berbec aries dragon prier aprilie
gu-an-na taur taurus sarpe florar mai
mash-ta-ba gemeni gemini cal ciresar iunie
dub rac cancer capra cuptor iulie
ur-gu-la leu leo maimuta gustar august
ab-sin(e) fecioara virgo cocos rapciuneseptembrie
zi-ba-an-nabalanta libra ciobanesc brumareloctombrie
gir-tab scorpion scorpius mistret brumar noiembrie
pa-bil sagetatorsagittarius sobolan undrea decembrie
su-hur-mashcapricorncapricornus bivol gerar ianuarie
gu varsator aquarius tigru faurar februarie
sim-mah pesti pisces pisica martisormartie

Vazute de deasupra polului nord, planeta noastra, si celelalte planete, toate merg in jurul soarelui in aceeasi directie, adica in partea dreapta a cercului vazut de sus merg in sus, si in partea stanga a cercului vazut de sus merg in jos. Astfel, din punctul nostru de vedere de pe pamant, soarele pare sa treaca prin toate cele 12 constelatii zodiacale odata pe an in aceeasi ordine in care ele rasar la orizontul de est, si dureaza cam o luna sa traverseze fiecare din ele. Constelatia in care se afla soarele si constelatiile din jurul ei nu le vedem pe cer decat daca am fi in spatiu, fiindca sunt in timpul zilei pe cer in directia soarelui, dar dupa cateva luni cand soarele se afla in alta constelatie o putem vedea din nou in timpul noptii.

diagrama cu soarele, planeta noastra, Jupiter si constelatiile zodiacale in anul 7513 (2005) la echinoxul de primavara in luna martie


Zodiacul chinezesc priveste catre planeta Jupiter in loc de soare. Jupiter este cea mai mare planeta din sistemul nostru solar - mai mare decat toate celelalte planete la un loc, e un gigant de gaz care daca ar fi de cateva ori mai mare ar declansa fuziunea nucleara si ar deveni a doua stea in sistemul nostru solar.
Jupiter orbiteaza soarele odata la aproximativ 12 ani, asadar din punctul nostru de vedere de pe planeta noastra, Jupiter pare sa treaca prin fiecare din cele 12 constelatii zodiacale odata la 12 ani, o constelatie pe an. Din acest motiv, un semn zodiacal dureaza un an intreg in zodiacul chinezesc.
In anul romanesc 7513 (2005), Jupiter vazut dinspre planeta noastra se afla in directia constelatiei fecioara, deci cocos in zodiacul chinezesc, asadar suntem in anul cocosului fiindca lui Jupiter ii trebuie cam un an sa traverseze constelatia fecioara pana va ajunge in directia constelatiei balanta anul viitor.

In astrologie, se asociaza luna ianuarie cu constelatia capricorn, februarie cu varsator, martie cu pesti, etc, fiindca soarele se afla in acea constelatie in acea luna, vazut de pe planeta noastra. Aceste asocieri nu au fost actualizate de vreo doua milenii, si din cauza precesiei echinoxului, daca ne uitam pe cer vedem ca soarele este acum in constelatia capricorn in februarie, in varsator in martie si in pesti in aprilie, si asa mai departe, fiindca echinoxul merge prin aceste 12 constelatii in directie inversa fata de directia in care acestea rasar la orizontul de est, si dureaza cam 2160 ani sa traverseze o constelatie. Aceasta perioada se cheama o era, si din acest motiv auzim ca acum ne aflam in era pesti si peste cateva sute (sau zeci, depinde unde consideram ca e granita dintre constelatii, totul e aproximativ) de ani incepe era varsator, cand echinoxul de primavara va fi in constelatia varsator.

Aceasta este o imagine panoramica de 360 grade simulata in care vedem cerul de jur imprejurul planetei noastre in planul ecliptic, de 1 iunie 2004. Se vad cele 12 constelatii zodiacale, si cateva altele, si planetele din sistemul nostru solar. Soarele este in constelatia taur de 1 iunie vazut de pe pamant. Apasa pe imagine s-o maresti.

Program gratuit in 3-D cu 100,000 de stele

Aceste imagini au fost preluate de pe ecran din programul Celestia, Acesta este un program gratuit foarte bun pentru a vizualiza in 3 dimensiuni toate planetele si lunile cunoscute din sistemul nostru solar, cele 88 de constelatii si peste 100000 de stele din jurul nostru care au fost masurate cu precizie de satelitul Hipparcos. Pentru fiecare stea poti vedea clasificarea spectrala, temperatura si luminoziatea ei, cat de mare e comparativ cu soarele, distanta fata de soare in ani lumina, si daca s-au gasit planete in jurul ei. Pana acum s-au descoperit aproximativ 100 de planete in jurul altor stele. Aici este lista completa cu planetele extrasolare: http://planetquest1.jpl.nasa.gov/atlas/atlas_search.cfm
Folosind acest program e posibil de a calatori la oricare planeta sau luna din sistemul nostru solar, si la oricare stea din baza de date, si a observa celelalte stele din punctul de vedere de acolo. Ai vrut sa vezi vreodata cum arata cerul vazut de langa Alpha Centauri, cel mai apropiat sistem solar de noi? Sau de la Procyon sau Sirius, alte doua stele apropiate de noi? Sau din gruparea stelara Pleiades, aflata la vreo 350 de ani lumina de noi? Atunci incarca acest program. Celestia are si o versiune numita "lores" cu imagini in rezolutie mai mica pentru calculatoare mai vechi dar datele despre stele sunt lafel in ambele versiuni.

Coordonatele pentru 100,000 de stele

Satelitul Hipparcos a masurat cu precizie coordonatele si distanta pentru 118218 stele din apropierea soarelui in toate directiile folosind metoda numita paralaxa trigonometrica. Datele despre toate aceste stele pot fi vizionate si incarcate de pe internet in text simplu, vezi harta stelara.