Constelatiile
Cele mai luminoase 1000 stele
Cele mai apropiate 1000 stele
Planete extrasolare
Spectra stelara
Paralaxa stelara
Stele vizibile cu ochiul liber

Stele sudice






Centrul galaxiei noastre



Unde suntem noi?
Echinox si solstitii



Imagini de pe suprafata lui Venus


Terra in timp real

Locuri fantastice

Vimana




Peru

Piramide


Marte vazuta din spatiu

Harta Romaniei pe Marte
Aterizarea pe Marte

Vartej pe Marte
Ares Vallis
Gusev Crater
Meridiani Planum







Referinta si linkuri spatiale

regiunea din jurul soarelui
soarele
Apasa aici sa vezi imagini cu soarele transmise in direct din spatiu de sonda "Solar Heliospheric Observatory" pe situl NASA. Aceasta sonda se afla in orbita in jurul soarelui la punctul Lagrange L1 intre pamant si soare pe axa soare-pamant, astfel ea poate observa soarele in continuu fara intrerupere.

Uranus, inele si luni

Uranus este a treia din cele 4 planete gigante gazoase din sistemul nostru solar. Acestea sunt Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun. Uranus si Neptun sunt aproape identice - amandoua sunt albastre, iar diametrul lui Uranus este cu numai vreo 1400 km ( 1.03 ori ) mai mare decat diametrul lui Neptun, in timp ce masa lui Neptun este doar 1.18 ori mai mare decat masa lui Uranus.
Planetele gigante gazoase nu au suprafata solida asa cum au toate celelalte planete si luni din sistemul solar, astfel nu se poate ateriza pe ele. In centrul planetelor gigante gazoase presiunea este atat de mare incat materia din centrul lor este in forma de lichid fierbinte. Astfel, daca o planeta giganta gazoasa devine destul de mare, cam 105 ori masa lui Jupiter, atunci presiunea din centrul ei e suficient de mare incat sa declanseze fuziunea nucleara a hidrogenului si planeta giganta gazoasa se transforma in o stea pitica rosie, vezi nucleosinteza stelara. Vreo 80% din toate stelele sunt stele pitice rosii, care sunt stelele cu viata cea mai lunga.


86832 x 1021 kg
14.5
50724 km
4
8.87 m / sec2
0.9
21.3 km / sec
1.9
58.2 Kelvin
19.2 AU
6.8 km / sec
84 ani
17 ore 14 min
97.77 grade
0.772 grade
3.7 watt / m2
Uranus
masa
masa x planeta noastra
diametru
diametru x planeta noastra
gravitatia la altitudinea unde presiunea = 1 bar (nivelul marii)
gravitatia comparativ cu gravitatia planetei noastre
viteza de scapare la care un obiect aruncat nu se mai intoarce
viteza de scapare Uranus comparativ cu planeta noastra
radiatia termica (temperatura suprafetii vizibile)
distanta de soare (distanta planetei noastre de soare = 1 AU)
viteza medie orbitala in jurul soarelui
perioada orbitei
perioada rotatiei
inclinatia axei lui Uranus fata de planul orbitei in jurul soarelui
inclinatia orbitei lui Uranus fata de orbita planetei noastre
energia solara primita


Gravitatia este o acceleratie - spre exemplu, un bolovan sta nemiscat pe suprafata pamantului, dar de fapt accelereaza in continuu spre centrul pamantului si este oprit de suprafata pamantului. Daca gravitatia pamantului nu ar accelera bolovanul, atunci am putea sa il ridicam ca pe un fulg de rata si sa il punem in aer si ar pluti acolo fara sa cada jos.
Presiunea atmosferica 1 bar = 100000 Pa = 100 kPa
unitatea Pascal = Pa = N / m2
unitatea Newton = N = kg x m / s2
Forta necesara pentru mentinerea unei anumite acceleratii este masurata in unitati N.
Aceasta forta aplicata pe o suprafata, exprimata in metri patrati, este presiunea, in unitati Pa sau bar.

Pa = forta acceleratiei / suprafata
Pa = ( kg x m / s2 ) / m2
Pa = presiunea

O diferenta de temperatura de 1 grad Kelvin = o diferenta de 1 grad Celsius, iar
zero absolut = 0 K = -273.15 C, asadar grade C = grade K - 273.15
Astfel, radiatia termica a suprafetei vizibile lui Uranus in grade C este -214.95, dar o nava interstelara care ar zbura prin atmosfera lui Uranus nu ar trebui sa coboare prea mult pentru a ajunge la stratul atmosferic de 0 grade C, apoi chiar de 30 grade C. Nava interstelara s-ar opri acolo apoi s-ar intoarce in spatiul cosmic, fiindca mai adanc spre centrul lui Uranus presiunea creste enorm si temperatura poate trece de 1000 grade C.

planeta Uranus, inele și luni arătând rotația


Pune sageata pe imagine si asteapta cateva momente sa vezi rotatia lui Uranus, a lunilor si inelelor dupa 90 de minute, in aceasta imagine din ziua 28, luna cuptor, anul romanesc 7505 (28 iulie 1997).

Imaginea a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble.
Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere a detaliilor) in rezolutie originala 278x390 pixeli (328,808 bytes)
Articolul despre aceasta imagine pe situl Hubble este aici. Articolul despre aceasta imagine pe situl JPL este aici.

Inelul Epsilon a lui Uranus, vizibil in imagine, este cel mai mare si luminos din toate 12 inele descoperite in jurul lui Uranus. Inelul Epsilon are latime intre 20 si 96 km (grosimea inelelor in jurul planetelor cu inele este foarte mica, de numai cativa metri) iar raza inelului, adica distanta intre centrul planetei Uranus si inel, este 51149 km, adica de 2 ori raza lui Uranus la ecuator.

In jurul lui Uranus au fost descoperite 27 de luni. Toate lunile din imagine sunt mici si au intre 54 si 162 km diametru. Cele 5 luni mari, Miranda, Ariel, Umbriel, Titania si Oberon, orbiteaza ceva mai departe de Uranus si nu apar in aceasta imagine, vezi date despre planetele din sistemul nostru solar.

Uranus are cei mai luminosi nori si cea mai inclinata axa din sistemul solar. Axa rotatiei lui Uranus este inclinata aproape paralela (orizontala) cu planul orbitei planetei Uranus in jurul soarelui. Astfel, soarele nu apune toata vara in emisfera sudica in timp ce nu rasare toata iarna in emisfera nordica, apoi soarele nu apune toata vara in emisfera nordica in timp ce nu rasare toata iarna in emisfera sudica.
Pe Uranus, perioada orbitei este 84 ani, asadar o noapte = o iarna = 42 ani, iar o zi = o vara = 42 ani. Vezi pagina despre echinox si solstitii pentru a vedea relatia dintre inclinatia axei rotatiei unei planete si anotimpuri.

planeta Uranus, inele și luni, gustar 7511 (august 2003)


Inelele par a traversa planeta Uranus din o parte in alta dealungul anilor, vazuta dinspre planeta noastra, fiindca axa rotatiei lui Uranus este inclinata fata de planul in care orbiteaza in jurul soarelui. Daca axa rotatiei lui Uranus nu ar fi inclinata, inelele ar aparea tot timpul ca o linie peste ecuatorul lui Uranus.

Imaginea a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble, in luna gustar, 7511 (august 2003).
Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere a detaliilor) in rezolutie originala 450x600 pixeli (819,972 bytes)
Articolul despre aceasta imagine pe situl Hubble este aici.

planeta Uranus și luna Ariel, 26 cuptor 7514 (26 iulie 2006)


Lunile lui Uranus orbiteaza in planul ecuatorului planetei, iar datorita inclinatiei axei lui Uranus, lunile lui Uranus se interpun intre soare si Uranus doar la echinoxuri. Echinoxurile de primavara si toamna pe Uranus sunt atunci cand soarele, vazut dinspre Uranus, pare ca traverseaza ecuatorul lui Uranus inspre nord sau sud. Fiindca anul pe Uranus (perioada orbitei) dureaza 84 de ani, echinoxurile sunt odata la 42 de ani. Astfel, eclipse de soare pe Uranus se pot observa la fiecare 42 de ani. In aceasta imagine din 26 cuptor 7514 (26 iulie 2006) se vede o eclipsa de soare pe Uranus in care luna Ariel (pata alba luminoasa) se interpune intre soare si Uranus, iar umbra eclipsei este la dreapta de Ariel.

Uranus se afla acum, in 7514, la echinox in directia constelatiei Acvarius (Varsator), aproape de steaua lambda Acvarius, si are nevoie de 7 ani pentru a traversa fiecare din cele 12 constelatii zodiacale din planul orbitei planetei noastre in jurul soarelui (planul ecliptic). Urmatorul echinox pe Uranus este in 7556 (2048) cand Uranus va fi in directia constelatiei Leu.

Imaginea a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble.
Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere a detaliilor) in rezolutie originala 450x450 pixeli (112,320 bytes)
Articolul despre aceasta imagine pe situl Hubble este aici.