|
Galaxii inelare - foarte rare Aceasta galaxie se afla in directia constelatiei Volans la distanta de vreo 300 milioane ani lumina de noi. Coordonatele ei sunt RA (ascensiune dreapta) 6 43 17, Dec (declinatie) -74 14 22.
Aceasta imagine vazuta in marime naturala cu maximum de detaliu are 3940x3889 pixeli. Comparativ, un ecran obisnuit de calculator are 800x600 sau 1024x768 pixeli. Imaginea aceasta este o parte din imaginea intreaga de mai sus, vazuta in marime naturala cu maximum de detaliu. Aceasta galaxie are diametru de vreo 100-130 mii ani lumina, ca o galaxie obisnuita, si galaxia noastra are diametru de 100 mii ani lumina. Imaginea a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble, tinand obiectivul deschis 2,8 ore. Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere de detalii) in rezolutie mare 3940x3889 pixeli (45,980,736 bytes) Articolul despre aceasta imagine pe situl Hubble este aici. Aceasta imagine simulata cu simulatorul 3D gratuit Celestia, (vezi referinta si linkuri spatiale) arata unde se afla aceasta galaxie, precum si cea urmatoare, de mai jos, pe cer, vazute din sistemul nostru solar. Ele sunt insemnate cu roz, incercuite si aratate de cate o sageata. Galaxia de mai sus e cea din dreapta in imagine, iar galaxia de mai jos este cea din stanga. Imaginea are diametru de 60 de grade. Aceasta imagine arata stelele care se vad pe cer din Antarctica (Asvin), Australia (Mu), si alte tari la sud de ecuator. In imagine, polul sud ceresc, adica punctul pe cer care se afla pe axa rotatiei a planetei noastre, este insemnat cu x. Galaxia pitica insemnata in imagine cu SMC se numeste norul Magelan mic. Ea orbiteaza galaxia noastra si se afla la o distanta de 210 mii ani lumina de noi. Galaxia pitica insemnata in imagine cu LMC se numeste norul Magelan mare. Ea orbiteaza galaxia noastra si se afla la o distanta de 179 mii ani lumina de noi. In coltul din dreapta sus a imaginii este sistemul solar Alfa Centauri, cel mai apropiat sistem solar de noi, la numai 4,3 ani lumina distanta. Acest sistem solar este binar, adica are doua stele care se orbiteaza reciproc odata la 80 de ani, si amandoua sunt similare cu soarele nostru. Mai este si a 3a stea in acest sistem solar, o pitica rosie, care se afla la 1/10 de an lumina distanta de celelalte doua, in directia noastra. Multe stele si constelatii - linii imaginare care conecteaza mai multe stele intre ele - inclusiv cele 12 constelatii zodiacale, au nume cunoscute de mii de ani. Deoarece nu toate bibliotecile si cartile de acum mii de ani au supravietuit, multe fiind distruse intentionat de-alungul timpului, nu mai stim cum s-au numit unele stele sau cum erau conectate in constelatii acum mii de ani. Astfel, unele constelatii au fost inventate relativ recent, in ultimii vreo 250 de ani. Satelitul Hipparcos a masurat cu precizie pozitiile pe cer si distanta pentru peste 100 mii de stele din jurul sistemului nostru solar folosind metoda numita paralax trigonometric. Stelele insemnate in imagine cu HIP si un numar au denumirea din catalogul Hipparcos. Datele de la satelitul Hipparcos despre toate aceste stele pot fi vizionate si incarcate de pe internet in text simplu, vezi referinta si linkuri spatiale. Aceasta galaxie se afla in directia constelatiei Sculptor la distanta de vreo 500 milioane ani lumina de noi. Coordonatele ei sunt RA (ascensiune dreapta) 0 37 41, Dec (declinatie) -33 43 00. Imaginea a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble, in anul romanesc 7503 (1995). Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere de detalii) in rezolutie mare (1,006,766 bytes) Articolul despre aceasta imagine pe situl Hubble este aici. Aceasta galaxie se afla in directia constelatiei Virgo la distanta de vreo 28 milioane ani lumina de noi. Coordonatele ei sunt RA (ascensiune dreapta) 12 39 59, Dec (declinatie) -11 37 23. Aceasta imagine vazuta in marime naturala cu maximum de detaliu are 11472x6429 pixeli. Imaginea aceasta este o parte din imaginea intreaga de mai sus, vazuta in marime naturala cu maximum de detaliu. Si in aceasta galaxie se vad stelele albastre si albe care sunt masive si fierbinti, si stele gigante rosii care sunt mai putin masive si au temperatura relativ mai mica. Aceasta galaxie are diametru de vreo 82 mii ani lumina, ceva mai mica decat galaxia noastra care are diametru de vreo 100 mii ani lumina. Imaginea a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble, tinand obiectivul deschis 612 min. Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere de detalii) in rezolutie mare 11472x6429 pixeli (221,280,172 bytes) Articolul despre aceasta imagine pe situl Hubble este aici. Cele doua imagini de mai sus obtinute de telescopul Hubble sunt in undele luminii vizibile. Imaginea de mai jos e tot aceasta galaxie, vazuta insa in undele luminii infra-rosii, obtinuta de telescopul SIRTF care se afla in orbita in jurul soarelui, in aceeasi orbita cu planeta noastra, si merge in jurul soarelui in urma planetei noastre. Imaginea infra-rosie de la SIRTF a fost combinata cu aceeasi imagine in lumina vizibila pentru a obtine aceasta imagine. Foarte interesant este faptul ca aceasta este de fapt o galaxie inelara vazuta aproape dintr-o parte. Lumina infra-rosie trece mult mai usor prin nori, gaze si praf stelar, asadar e mai usor sa vedem structura galaxiei in undele luminii infra-rosii. In schimb, lumina vizibila e reflectata de nori, gaze si praf stelar, astfel poate ascunde structurile galactice. Aceasta imagine simulata cu simulatorul 3D gratuit Celestia, (vezi referinta si linkuri spatiale) arata unde se afla aceasta galaxie pe cer, vazuta din sistemul nostru solar. Ea este insemnata cu roz, incercuita si aratata de o sageata. Galaxia de mai sus e cea din stanga in imagine, iar cea din dreapta este o galaxie spirala. Imaginea are diametru de 60 de grade. Stelele cele mai luminoase din constelatia zodiacala Virgo (fecioara) sunt incercuite cu galben in imagine. Ele sunt Spica, Heze, Vindemiatrix, Auva, Porrima, Zaniah si Zavijah. Spica, cea mai luminoasa stea din constelatia Virgo, este si a 15a cea mai luminoasa stea de pe cer. Stelele cele mai luminoase din constelatia zodiacala Leu sunt incercuite cu rosu in imagine. Ele sunt Regulus, Denebola, Zosma si Algieba. Aceasta galaxie se afla in directia constelatiei Serpens la distanta de vreo 600 milioane ani lumina de noi. Coordonatele ei sunt RA (ascensiune dreapta) 15 17 15, Dec (declinatie) +21 35 07. Ea are diametru de 75 mii ani lumina pana la margina dinauntru a cercului, si diametru de 120 mii ani lumina pana la marginea dinafara a cercului, deci marimea e ca o galaxie obisnuita, numai forma e neobisnuita. In interiorul cercului se poate observa alta galaxie inelara mult mai departata. Imaginea a fost obtinuta de telescopul din orbita, Hubble, tinand obiectivul deschis 3,6 ore. Apasa aici clic de dreapta si selecteaza Save As... pentru a copia aceasta imagine in format tif (fara pierdere de detalii) in rezolutie mare (5,413,756 bytes) Articolul despre aceasta imagine pe situl Hubble este aici. Aceasta imagine simulata cu simulatorul 3D gratuit Celestia, (vezi referinta si linkuri spatiale) arata unde se afla aceasta galaxie pe cer. Ea este insemnata cu roz, incercuita si aratata de o sageata in coltul din stanga sus a imaginii. Celelalte doua sageti roz arata fiecare cate o galaxie spirala. Imaginea are diametru de 60 de grade. Aceasta imagine arata stele care se vad pe cer din Romania, si alte tari la nord de ecuator. In aceasta imagine, stelele cele mai luminoase din constelatia Carul Mic (Ursa Minor) sunt incercuite cu rosu. Steaua polara este si ea in aceasta constelatie. In imagine, polul nord ceresc, adica punctul pe cer care se afla pe axa rotatiei a planetei noastre, este la stanga stelei polare, inauntrul cercului rosu din jurul ei. Stelele cele mai luminoase din constelatia Carul Mare (Ursa Major) sunt incercuite cu galben. Aceasta constelatie e usor de gasit pe cer cu ochiul liber. Langa steaua Mizar este inca o stea la mai putin de 1/3 an lumina distanta, numita Alcor. Aceasta stea e mai putin luminoasa si e asa de aproape de Mizar ca nu se vede in imagine, iar pentru a o vedea pe cer e nevoie de un binoclu. Stelele cele mai luminoase din constelatia Corona Borealis sunt incercuite cu albastru, iar M81 este o galaxie la 12 milioane ani lumina distanta de planeta noastra. Arcturus e cea mai luminoasa stea din constelatia Bootes si a 3a cea mai luminoasa stea de pe cer, dupa Sirius si Canopus. O planeta giganta gazoasa se afla in jurul stelei tau Bootes, la distanta mica de stea asa ca e o planeta fierbinte, si alta planeta se afla in jurul stelei HIP 75458 din constelatia Draco. Despre forma galaxiilor inelare In universul nostru sunt vreo 100 de miliarde de galaxii. Majoritatea galaxiilor, inclusiv galaxia noastra, au forma spirala sau eliptica, iar galaxiile mici (pitice) au si forma sferica sau nedefinita. Nu se stie cum galaxiile inelare au capatat forma aceasta neobisnuita. Se presupune ca e datorita unei ciocniri cu alta galaxie, dar galaxiile nu se "ciocnesc" ca doua mingi - o galaxie de aceasta marime contine peste 100 miliarde stele cu mult spatiu intre ele - aproape de centrul galactic distanta intre stele e in jur de jumatate de an lumina, incat pentru planetele de acolo sunt asa multe stele pe cer ca e lumina si noaptea, iar la periferia galaxiei poate fi si zeci de ani lumina distanta intre stele. Spre exemplu, cea mai apropiata stea de noi se afla la 4,3 ani lumina distanta, iar noi suntem la 30000 de ani lumina distanta de centrul galaxiei noastre care are o raza de 50000 de ani lumina. Asadar doua galaxii trec una prin cealalta si se afecteaza gravitational, furand stele una de la cealalta, sau formeaza o galaxie noua dar e foarte improbabil sa se ciocneasca doua stele, desi se poate intampla. Multe galaxii contin o gaura neagra in centru cu masa egala chiar cu mai multe milioane de stele. Stelele din inel sunt albastre, si deci tinere fiindca sunt fierbinti si nu pot arde mai mult de cateva sute de milioane de ani, iar in centrul galaxiei inelare sunt stele galbene care ard de mult mai mult timp - de obicei intre 5 si 10 miliarde de ani, vezi nucleosinteza stelara. E posibil ca forma galaxiilor inelare sa se datoreze faptului ca ele au ajuns la un echilibru, o anumita rezonanta. Colapsul gravitational care formeaza stelele formeaza si galaxiile, si e in forma unui disc care se roteste si concentreaza masa in centru, astfel majoritatea galaxiilor capata forma de spirala. Sistemul nostru solar a ajuns la un anumit echilibru comparabil cu o galaxie inelara - dupa colapsul gravitational care a format soarele, discul de gaze si praf stelar din care s-a format soarele si care se invartea in continuare in jurul soarelui s-a adunat in timp in planetele terestre si gigantele gazoase. Asadar am putea compara stelele din inel cu planete care orbiteaza soarele, adica stelele din centrul galaxiei inelare. |